VIDEO Ocnița - dezvoltare rurală prin ateliere de compostare

„Inima Nordului”, o asociație din Ocnița, se evidențiază în eforturile sale de a promova dezvoltarea rurală și de a încuraja practici sustenabile de gestionare a resurselor. Datorită proiectului „Creșterea rezilienței prin angajare și coeziune socială”, implementat de către HEKS/EPER Moldova în consorțiu cu HELVETAS Moldova și finanțat de către Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare, asociația a desfășurat ateliere de compostare pentru comunitatea locală.

Directoarea executivă a AO „Inima Nordului”, Daniela Bilic, subliniază importanța acestor ateliere: „Prin acest proiect ne propunem să aducem informația despre cum poate fi făcut un compost acasă, cum poate fi utilizat în gospodărie. Avem atâtea resurse și posibilități în jurul nostru, pe care nu le valorificăm.”

Beneficiarii atelierelor, descoperă secretele transformării deșeurilor în îngrășăminte organice valoroase, iar procesul este educativ și practic.

„Am învățat cum să prelucrăm deșeurile și să facem compost pentru a avea flori și recolte mai bogate, fără a cheltui bani pe îngrășăminte”, explică Veronica Siveriuc, una dintre participante.

Printre realizările acestor ateliere este includerea în proces atât a comunității locale, cât și a refugiaților din Ucraina. Împreună, acești participanți descoperă că, prin colaborare și ajutor reciproc, pot contribui la îmbunătățirea mediului și a vieților lor, inclusiv a celei economice.

Numărul mare de participanți, peste 90 la număr, arată că aceste ateliere au un impact semnificativ în comunitatea Ocniței și dincolo de ea.

„Scopul nostru este să unim oamenii din Ucraina și din Moldova, să îi facem să vadă că împreună pot realiza lucruri frumoase”, subliniază un reprezentant al AO „Inima Nordului”.

Astfel, atelierele de compostare nu doar că contribuie la gestionarea eficientă a deșeurilor și la creșterea producției agricole, ci și la consolidarea comunității și la promovarea unei culturi a colaborării și a sustenabilității în regiunea rurală a Ocniței.

Proiectului „Creșterea rezilienței prin angajare și coeziune socială” se desfășoară în 9 raioane din țară și poate culege deja roadele pe mai multe dimensiuni sociale.

#compostare #HEKS/EPER Moldova #ocnita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.