Piața construcțiilor se va prăbuși? Antreprenorii sunt pesimiști și nu mai iau autorizații de construcții

În primele trei luni ale anului 2024, au fost eliberate un total de 776 de autorizații de construire în Republica Moldova, reflectând o descreștere cu 5,6% față de aceeași perioadă din anul precedent, arată datele Biroului Național de Statistică.

Dintre acestea, 541 de autorizații de construire au fost destinate clădirilor rezidențiale, înregistrând o scădere cu 4,2%, în timp ce pentru clădirile nerezidențiale au fost eliberate 235 de autorizații, în descreștere cu 8,6% față de perioada similară a anului anterior.

Analizând datele în profil regional, se constată că în primele trei luni ale anului 2024 au existat creșteri ale numărului de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale în regiunea Centru, Nord, UTA Găgăuzia și Sud. În schimb, în municipiul Chișinău s-au eliberat cu 72 de autorizații mai puțin pentru clădiri rezidențiale față de aceeași perioadă din 2023.

În ceea ce privește clădirile nerezidențiale, numărul autorizațiilor de construire a crescut în regiunea Centru și Nord, în timp ce a scăzut semnificativ în municipiul Chișinău, regiunea Sud și UTA Găgăuzia.

În ansamblu, numărul autorizațiilor de construire eliberate pentru clădiri în mediu urban a înregistrat o creștere cu 5,7%, în timp ce în mediul rural a scăzut cu 12,6% în primele trei luni ale anului 2024 față de aceeași perioadă din 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#contructii #autorizații #imobil

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacă ați simțit că buzunarul e gol, e doar o problemă de percepție și de… metodologie. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a găsit explicația salvatoare: sărăcia din Republica Moldova nu e chiar sărăcie, ci doar o confuzie statistică.

Potrivit postării savuroase de pe Telegram, Marian arată cu degetul spre metodologia „depășită” a Biroului Național de Statistică, care ar măsura rata sărăciei după cheltuieli, și nu după venituri. Asta înseamnă, explică deputatul, că moldovenii care consumă puțin nu sunt neapărat săraci – poate doar mai economi sau… mai puțin flamanzi.

Printre motivele pentru care cifrele despre sărăcie ar trebui ignorate se numără și faptul că oamenii primesc compensații la facturi, medicamente gratuite, mese la școală și – foarte important – „în ultimii patru ani, veniturile au crescut mai rapid decât inflația”. Cu alte cuvinte, dacă BNS ar ține cont de toate „darurile guvernului”, am fi deja în rând cu Elveția.

„Este esențial să privim indicatorii în ansamblu”, ne îndeamnă deputatul, sugerând că sărăcia e, de fapt, un artefact birocratic. Iar până în 2026, când se va introduce un nou indicator „multidimensional” și „relativ”, să nu ne grăbim cu concluziile – poate guvernul e generos, dar BNS nu ține pasul.

Cu alte cuvinte, dacă simțiți că trăiți prost, problema nu e la portofel, ci la formulă.