Cadrul normativ pentru compensarea cheltuielilor în învățământul dual a fost îmbunătățit

Miercuri, 8 mai, în cadrul ședinței de Guvern, a fost aprobat proiectul de modificare a Regulamentului privind modul de compensare a cheltuielilor unității în învățământul dual. Astfel, solicitantul compensației trebuie să prezinte un certificat de conformitate emis de Camera de Comerț și Industrie a RM (CCI a RM). Alte verificări ale dosarului, în afara celor financiare legate de admisibilitatea cheltuielilor, nu vor mai fi necesare.

Prezent în cadrul ședinței, Sergiu Harea, Președintele CCI a RM, a salutat decizia cabinetului de miniștri și a subliniat importanța aprobării Hotărârii.

„Este important să ne îndreptăm către o nouă etapă, și anume să aliniem pregătirea cadrelor din sistemul educațional tehnic cu programele naționale, resursele statului și resursele donatorilor. Cu sprijinul acordat de stat, vom reuși să dezvoltăm o economie capabilă să facă față cerințelor și concurenței din cadrul Uniunii Europene”, a declarat Sergiu Harea.

De asemenea, conform proiectului aprobat, vor fi admise pentru compensare următoarele cheltuieli suportate în anul respectiv de studii (1 septembrie – 31 august):

Remunerația de formare profesională (fără adaosuri și sporuri), dar nu mai mult de 30% din cuantumul salariului minim pe țară înregistrat la data suportării cheltuielilor de către unitate;
Salariul de bază lunar al maistrului-instructor care a instruit elevii în învățământul dual, dar nu mai mult de cuantumul salariului minim pe țară înregistrat la data suportării cheltuielilor de către unitate;
Cheltuielile pentru serviciile acordate de către Camera de Comerț și Industrie a RM în vederea realizării prevederilor ce vizează învățământul dual;
Cheltuielile suportate de către unitate pentru instruirea psihopedagogică de cel puțin 20 credite ale maistrului-instructor;
Cheltuielile pentru organizarea locurilor de instruire (amortizarea mijloacelor fixe, a activelor nemateriale, întreținerea și reparația mijloacelor fixe, cheltuielilor de birotică);
Cheltuielile suportate de către unitate pentru serviciile de formare profesională achitate instituției de învățământ profesional tehnic în care se instruiește elevul prin învățământul dual, dar nu mai mult de cuantumul salariului minim pe țară înregistrat la data suportării cheltuielilor de către unitate.

Măsură va reprezenta o motivație în plus pentru cele aproximativ 171 de scrisori de intenție ale unităților economice pentru realizarea învățământului dual în anul 2024, cu un număr de peste 2000 de locuri disponibile.

Conform datelor, în anul de studii 2023-2024, aproximativ 1700 de elevi își desfășoară studiile prin învățământ dual în cadrul a 30 de instituții de învățământ profesional tehnic în parteneriat cu circa 140 de unități economice.

#invatamant dual #Camera de Comerț

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

PIB-ul Moldovei ar urma să crească cu aproximativ 3% în 2026-2027, însă economia țării rămâne vulnerabilă la noile scumpiri la energie și la tensiunile regionale, avertizează agenția internațională de evaluare financiară Fitch Ratings.

Într-un comunicat publicat marți, Fitch arată că prețurile ridicate la energie, provocate de conflictul din Orientul Mijlociu, vor pune presiune pe inflație și pe deficitul extern al Republicii Moldova. Totuși, agenția consideră că autoritățile au reușit să întărească rezistența economiei prin politici monetare mai stricte, rezerve valutare mai mari și sprijin financiar extern.

„Mixul de politici macroeconomice al Moldovei, inclusiv angajamentul față de țintirea inflației și flexibilitatea cursului de schimb, a susținut capacitatea țării de a absorbi șocurile externe”, se arată în comunicatul Fitch.

Agenția amintește că economia Republicii Moldova a fost afectată puternic în 2025 de criza energetică provocată de întreruperea livrărilor din Transnistria. În primul trimestru al anului trecut, economia s-a contractat cu 1,1%, deși pe întreg anul a fost înregistrată o creștere de 2,3%.

Potrivit Fitch, Republica Moldova continuă să fie dependentă de importurile energetice, care acoperă aproximativ 63% din consumul intern. Agenția menționează că prețurile la electricitate au crescut brusc în ianuarie 2025, după oprirea livrărilor din regiunea transnistreană, iar tarifele sunt și acum cu aproximativ 10% mai mari decât înaintea crizei energetice.

Creșterea prețurilor la energie s-a reflectat rapid și în inflație. Potrivit raportului, rata anuală a inflației a crescut la 6,8% în aprilie 2026, față de media de 5,2% din primul trimestru al anului. Nivelul depășește ținta stabilită de Banca Națională a Moldovei, iar din acest motiv banca centrală a majorat dobânda de bază cu 1,5 puncte procentuale, până la 6,5%.

Raportul conține și o evaluare privind evoluția leului moldovenesc. Fitch susține că moneda națională „a rămas în mare parte stabilă față de euro” de la începutul conflictului dintre Iran și Israel, iar presiunile de pe piața valutară internă au fost limitate.

Potrivit agenției, în martie 2026 oferta netă de valută din partea populației a acoperit 92% din cererea netă de valută a companiilor, comparativ cu 95% în februarie. În același timp, rezervele valutare ale Republicii Moldova au ajuns la 5,2 miliarde de euro la mijlocul lunii mai, echivalentul a peste cinci luni de plăți externe.

Fitch avertizează și asupra deficitului extern uriaș al Republicii Moldova. Deficitul de cont curent a ajuns la un nivel record de 19,5% din PIB în 2025, cel mai mare dintre statele evaluate de agenție cu același calificativ de risc. Pentru perioada 2026–2027, deficitul este estimat la aproximativ 18,3% din PIB.

„Importurile de energie reprezintă unul dintre principalii factori care contribuie la deficitele externe foarte mari ale Moldovei”, subliniază Fitch.

Agenția avertizează că infrastructura energetică a Republicii Moldova rămâne vulnerabilă. Una dintre principalele linii electrice ale țării, Isaccea–Vulcănești, traversează Ucraina și poate fi afectată de problemele din sistemul energetic ucrainean. În același timp, autoritățile se așteaptă ca noua linie Vulcănești–Chișinău, construită împreună cu România, să devină operațională în trimestrul doi al anului 2026. În același timp, instituția apreciază progresul înregistrat în domeniul energiei regenerabile.