Prăbuşirea dureroasă a celei mai fierbinţi pieţe imobiliare: birouri goale, iar clădirile fantomă domină orizontul

09 Mai 2024, 15:24
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Mai 2024, 15:24 // Actual //  bani.md

În mijlocul cartierului de afaceri din Hong Kong, pe locul unei foste parcări, se apropie data deschiderii unei construcţii neobişnuite la faimosul orizont al oraşului, scrie FT.

Henderson este o clădire de birouri cu 36 de etaje, proiectată de Zaha Hadid Architects şi denumită după Henderson Land Development, un dezvoltator controlat de una dintre cele patru mari dinastii imobiliare din Hong Kong. Structura sa curbată este inspirată de simbolul oraşului, bobul florii bauhinia. Numai costul achiziţionării terenului a fost de 3 miliarde de dolari.

Printre chiriaşii anunţaţi până acum se numără casa de licitaţii Christie’s, producătorul elveţian de ceasuri Audemars Piguet şi firma de capital privat Carlyle. „Din câte ştiu, The Henderson pare să accepte doar chiriaşi de top”, spune Ricky Tsang, director de ratinguri corporative la S&P.

Dar, potrivit unor agenţi imobiliari familiarizaţi cu proiectul, acesta are în prezent chiriaşi pentru doar aproximativ 60% din suprafaţa închiriabilă. La Cheung Kong Centre II, cu 41 de etaje, aflat în construcţie la o stradă distanţă, agenţii spun că ratele de ocupare erau blocate la aproximativ 10% în luna martie, deoarece negocierile cu potenţialii chiriaşi se prelungeau.

Henderson Land a confirmat nivelul actual de ocupare, dar a precizat că proiectul va consolida şi mai mult „poziţia grupului în districtul central de afaceri din Hong Kong şi va spori fluxul de venituri recurente”. CK Asset, dezvoltatorul din spatele Cheung Kong Centre II, nu a răspuns la întrebările privind închirierea.

Potrivit Cushman & Wakefield, chiriile pentru birourile de primă clasă din Hong Kong au scăzut cu aproape 40% de la vârful înregistrat în 2019, iar cifrele guvernamentale arată că rata de neocupare a spaţiilor vacante a atins un nivel record de 16%. În acest context puţin promiţător, C&W prevede că aproximativ 6,7 milioane de metri pătraţi de noi spaţii de birouri – de 14 ori suprafaţa brută a The Henderson – vor fi lansate pe piaţă în următorii cinci ani.

Piaţa închirierii de birouri de primă clasă din oraş „nu a atins punctul culminant”, spune Fiona Ngan, şefa serviciilor pentru ocupanţi la Colliers Hong Kong. „Multe companii multinaţionale îşi reduc activitatea, determinate de o economie slabă … iar companiile din China continentală nu vin în [ritm rapid] aşa cum se aşteptau anterior din cauza limitărilor bugetare”.
Este o poveste similară pe piaţa rezidenţială. Datele guvernamentale arată că numărul de unităţi finalizate, dar nevândute, a crescut cu 134% faţă de 2018, iar preţurile au scăzut cu aproximativ un sfert faţă de vârful lor din 2021. Anul trecut, preţul proprietăţii medii din Singapore l-a depăşit pe cel din Hong Kong.

Sectorul imobiliar are încă o mare importanţă în Hong Kong. Este modul în care multe dintre familiile de afaceri de profil înalt din teritoriu şi-au construit averile. Indicele bursier de referinţă Hang Seng conţine 12 grupuri imobiliare sau de construcţii, iar licitaţiile periodice de terenuri deţinute de guvern pentru dezvoltare aduc sume importante pentru administratorii teritoriului.

Hong Kong a mai cunoscut prăbuşiri ale pieţei imobiliare – de exemplu, preţurile rezidenţiale s-au înjumătăţit după criza financiară asiatică de la sfârşitul anilor 1990. Dar acestea şi-au revenit invariabil, adesea în mod spectaculos.

Unii experţi imobiliari se tem că lucrurile ar putea fi diferite de data aceasta. Noţiunea de rate ale dobânzii americane „mai mari pentru mai mult timp” – costurile de împrumut în Hong Kong sunt legate de acestea prin intermediul legăturii monedei sale cu dolarul – a urmat după trei ani de politici dure de tip „zero-Covidiu” şi o reprimare a disidenţei care a făcut ca unele companii internaţionale şi unii rezidenţi locali să ia în considerare plecarea.
„Atât preţurile rezidenţiale, cât şi chiriile pentru birouri vor avea dificultăţi în a-şi reveni aşa cum au făcut-o [odată]”, prezice analistul UBS Mark Leung.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.