Un nou paradis fiscal? Ţara din Europa care vrea să taie drastic impozitul pe profit pentru a atrage investitorii

13 Mai 2024, 10:16
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Mai 2024, 10:16 // Actual //  bani.md

Irlanda de Nord ar trebui să reducă impozitul pe profit la fel ca în Republica Irlanda pentru a stimula creşterea economică în regiunea aflată în criză de lichidităţi, potrivit unei propuneri a celui mai mare grup de lobby al mediului de afaceri din regiune.

Diferenţa dintre rata de 25% a impozitului pe profit din Marea Britanie şi cea din Irlanda, de 12,5% pentru firmele mici şi de 15% pentru companiile mari, face imposibilă concurenţa pentru investiţii, a declarat Federaţia întreprinderilor mici (Federation of Small Businesses).

Grupul şi-a prezentat planul Ministerului de Finanţe de la Stormont şi oficialilor britanici înainte de discuţii detaliate pe această temă.

Rata impozitului pe profit din Irlanda, mult sub media UE, a condus la un excedent bugetar, iar FSB afirmă că reluarea planurilor de reducere a ratei de impozitare a Irlandei de Nord ar putea crea locuri de muncă şi ar putea stimula situaţia economică a regiunii.

„Suntem masiv dezavantajaţi”, a declarat Roger Pollen, şeful departamentului de afaceri externe al FSB. „Alinierea cu Republica Irlanda nu va avea un impact asupra Regatului Unit, dar ar afecta dramatic economia noastră locală”.

Marea majoritate a finanţării Irlandei de Nord provine în prezent dintr-o plată anuală de „subvenţie globală” de 15 miliarde de lire sterline. Executivul de la Stormont strânge mai puţin de o liră sterlină la fiecare 20 de lire sterline din veniturile fiscale ale regiunii – aproximativ 1,5 miliarde de lire sterline în 2023-24.

Irlanda de Nord a contribuit cu 1,2 miliarde de lire sterline la Trezoreria britanică din impozitul pe profit în 2021-22, ultimul an pentru care sunt disponibile date, potrivit Oficiului Naţional de Statistică.

Regatul Unit a adoptat în 2015 o lege care permite Irlandei de Nord să îşi stabilească rata impozitului pe profit. Însă legea nu a fost niciodată pusă în aplicare din cauza crizelor politice frecvente şi a prevederii că regiunea ar trebui mai întâi să demonstreze că finanţele sale sunt sustenabile.

În cadrul unui acord denumit „Safeguarding the Union” (Salvgardarea Uniunii), care a contribuit la restabilirea Stormont în februarie, după o pauză de doi ani, Londra a promis să „progreseze rapid” în ceea ce priveşte angajamentele sale de transfer al impozitului pe profit, „sprijinite de resursele necesare din cadrul HM Treasury”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

09 Nov. 2026, 14:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
09 Nov. 2026, 14:44 // Actual //  Grîu Tatiana

Peste 9 milioane de lei va costa, potrivit estimărilor, Programul național antifraudă pentru anii 2026–2028, propus de Ministerul Finanțelor. Mai mult de jumătate din sumă, circa 5,11 milioane de lei, va fi destinată digitalizării evidenței fraudelor și depistării timpurii a neregulilor care afectează banii publici și fondurile europene.

Potrivit proiectului, instituțiile vor face schimb de date și vor urmări cazurile de fraudă printr-un sistem informatic comun, care va deveni funcțional în ultimul trimestru al anului 2027. În prezent, o parte din informații sunt prelucrate manual sau circulă prin sisteme separate.

Inspectoratul Control Financiar de Stat va analiza sistematic și informațiile din presă, de pe rețelele sociale și din rapoarte independente. Dacă apar indicii de fraudă, inspectoratul se va putea autosesiza. Procedura va fi aprobată până la jumătatea anului 2027.

Pentru instruirea angajaților și campaniile de informare sunt prevăzuți peste 3 milioane de lei. Alte 490 000 de lei vor fi destinați îmbunătățirii modului în care instituțiile raportează suspiciunile de fraudă, iar 378 000 de lei vor fi folosiți pentru revizuirea regulilor de prevenire și constatare a neregulilor. Planul prevede cel puțin o campanie de informare pe an.

Până la sfârșitul anului 2026, inspectoratul va pregăti un ghid care le va arăta instituțiilor cum și cui să transmită o suspiciune de fraudă. În 2027 va fi creat un registru al autorităților care raportează electronic neregulile prin Sistemul de gestionare a neregulilor (IMS). Funcționarii responsabili vor fi instruiți, iar rezultatele investigațiilor penale vor fi înregistrate în sistem.

Inspectoratul va centraliza anual datele despre rezultatele investigațiilor, sancțiunile aplicate și banii sau bunurile recuperate. Printre instituțiile care vor furniza informații se numără Centrul Național Anticorupție, Procuratura Generală, Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal. Proiectul prevede și consolidarea cooperării cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).

Până la jumătatea anului 2028, autoritățile vor stabili în ce domenii există cele mai mari riscuri de fraudă cu fonduri europene. Evaluarea va reuni date din mai multe sectoare, iar concluziile vor fi folosite la elaborarea următoarei strategii antifraudă.

Programul va fi finanțat din alocațiile bugetare aprobate, din resursele proprii ale instituțiilor implicate și din alte surse permise de lege.