Statele Unite au luat faţa Chinei devenind cel mai important partener comercial al Germaniei

13 Mai 2024, 10:11
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Mai 2024, 10:11 // Actual //  bani.md

Statele Unite au devenit cel mai mare partener comercial al Germaniei în primul trimestru din 2024, depăşind China, relatează Agerpres.

În primele trei luni din acest an, comerţul Germaniei cu SUA a totalizat 63 miliarde de euro, în timp ce cifra pentru China a fost puţin sub 60 miliarde de euro.

În 2023, China a fost principalul partener comercial al Germaniei, pentru al optulea an consecutiv, volumele ajungând la 253 miliarde de euro, deşi cu doar câteva milioane de euro mai puţin faţă de comerţul cu SUA.

„Exporturile Germaniei către Statele Unite au crescut semnificativ datorită robusteţii economiei americane, în timp ce, atât exporturile, cât şi importurile din China au scăzut. Un alt motiv îl reprezintă factorii structurali. China şi-a extins lanţurile de aprovizionare şi produce bunuri din ce în ce mai complexe, pe care anterior le importa din Germania. În plus, firmele germane produc din ce în ce mai mult pe plan local, în loc să exporte bunuri din Germania în China”, apreciază economistul Vincent Stamer.

Oficialii de la Berlin au anunţat că vor să-şi reducă expunerea la China, citând diferenţele politice şi acuzând Beijingul de „practici neloiale”.

Importurile de bunuri ale Germaniei din China au scăzut în ritm anual cu aproape 12% în primul trimestru din 2024, în timp ce exporturile de mărfuri către China s-au redus cu doar 1%.

„Faptul că economia chineză a avut o evoluţie mai slabă decât se estima, în timp ce PIB-ul SUA a depăşit aşteptările, a contribuit probabil la aceste evoluţii”, explică analistul Juergen Matthes, de la Institutul economic german.

SUA sunt acum responsabile pentru aproximativ 10% din exporturile de bunuri ale Germaniei, în timp ce ponderea Chinei a scăzut sub 6%, a subliniat Matthes.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

09 Nov. 2026, 14:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
09 Nov. 2026, 14:44 // Actual //  Grîu Tatiana

Peste 9 milioane de lei va costa, potrivit estimărilor, Programul național antifraudă pentru anii 2026–2028, propus de Ministerul Finanțelor. Mai mult de jumătate din sumă, circa 5,11 milioane de lei, va fi destinată digitalizării evidenței fraudelor și depistării timpurii a neregulilor care afectează banii publici și fondurile europene.

Potrivit proiectului, instituțiile vor face schimb de date și vor urmări cazurile de fraudă printr-un sistem informatic comun, care va deveni funcțional în ultimul trimestru al anului 2027. În prezent, o parte din informații sunt prelucrate manual sau circulă prin sisteme separate.

Inspectoratul Control Financiar de Stat va analiza sistematic și informațiile din presă, de pe rețelele sociale și din rapoarte independente. Dacă apar indicii de fraudă, inspectoratul se va putea autosesiza. Procedura va fi aprobată până la jumătatea anului 2027.

Pentru instruirea angajaților și campaniile de informare sunt prevăzuți peste 3 milioane de lei. Alte 490 000 de lei vor fi destinați îmbunătățirii modului în care instituțiile raportează suspiciunile de fraudă, iar 378 000 de lei vor fi folosiți pentru revizuirea regulilor de prevenire și constatare a neregulilor. Planul prevede cel puțin o campanie de informare pe an.

Până la sfârșitul anului 2026, inspectoratul va pregăti un ghid care le va arăta instituțiilor cum și cui să transmită o suspiciune de fraudă. În 2027 va fi creat un registru al autorităților care raportează electronic neregulile prin Sistemul de gestionare a neregulilor (IMS). Funcționarii responsabili vor fi instruiți, iar rezultatele investigațiilor penale vor fi înregistrate în sistem.

Inspectoratul va centraliza anual datele despre rezultatele investigațiilor, sancțiunile aplicate și banii sau bunurile recuperate. Printre instituțiile care vor furniza informații se numără Centrul Național Anticorupție, Procuratura Generală, Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal. Proiectul prevede și consolidarea cooperării cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).

Până la jumătatea anului 2028, autoritățile vor stabili în ce domenii există cele mai mari riscuri de fraudă cu fonduri europene. Evaluarea va reuni date din mai multe sectoare, iar concluziile vor fi folosite la elaborarea următoarei strategii antifraudă.

Programul va fi finanțat din alocațiile bugetare aprobate, din resursele proprii ale instituțiilor implicate și din alte surse permise de lege.