Sute de mii de euro „îngropaţi” în programul împăduririi Moldovei! Anual sunt plantați doar 10% din necesarul de copaci

Autoritățile Republicii Moldova s-au angajat ca în 10 ani să planteze 145 mii de hectare de pădure, însă realitatea e cu totul alta. Potrivit informațiilor, ponderea efectivă a plantărilor de păduri abia atinge 10% din necesarul anual de 15 mii de hectare, iar aceste plantări au loc doar timp de două luni pe an.

Vladislav Grati, vice-directorul Parcului Național Orhei spune că acest indicator de plantare a arborilor a fost în 1981, iar în perioada 2002 – 2011, anual se plantau peste 800 de hectare. Or, în prezent principala problemă este lipsa angajaților, salariile mici din silvicultură, dar și tehnica insuficientă.

„Tehnologiile de împădurire trebuie adaptate la condițiile primare ale terenurilor respective, iar materialul săditor trebuie constituit din specii de arbori și arbuști care au confirmat abilitate pentru condiții staționale grele și factori limitativi pedologici și climatici (stejar pedunculat, paltin de câmp, arțar tătăresc, ulm de câmp, frasin, vișin turcesc, scoruş păsăresc, stejar roșu, pin negru, sofora, ulm de Turkestan, coacăz argintiu, scumpie, corn, corcoduș etc.)”, a punctat Grati.

Programului Național de Împădurire prevede reabilitarea și crearea de păduri noi, pe o suprafață de 145 mii ha, pe parcursul a 10 ani (2023-2032). Costul total al programului este de 749,3 milioane de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#impadurire #program #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dosarul fraudelor de la sanatoriul „Speranța” din Vadul lui Vodă avansează cu pași mici, după ce Curtea de Apel Chișinău a respins recursul Procuraturii și a menținut arestul la domiciliu pentru directoarea instituției, Olga Arseni, directorul adjunct și un intermediar. Decizia, pronunțată pe 1 iulie, confirmă hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, care pe 12 iunie schimbase arestul preventiv în arest la domiciliu pentru 30 de zile.

Procurorii contestă măsura, invocând riscuri de influențare a martorilor, distrugere de probe și obstrucționarea anchetei. Până în prezent, anchetatorii au audiat angajați ai sanatoriului, au ridicat documente contabile și au trimis multiple interpelări către instituții publice. Investigația, spun procurorii, este abia la jumătate, iar volumul de probă ce urmează a fi administrat necesită limitarea libertății acuzaților.

Arseni și complicii săi au fost reținuți pe 27 mai, sub acuzațiile de corupere pasivă, trafic de influență și delapidarea averii străine. Potrivit Centrului Național Anticorupție, directoarea ar fi cerut mită între 10.000 și 40.000 de lei pentru aranjarea licitațiilor publice și pentru a tolera nereguli grave în gestionarea sanatoriului. De asemenea, o parte din plățile făcute de pacienți pentru tratamente balneare nu era trecută în contabilitate, banii fiind deturnați în scopuri personale.