Rușii au cheltuit peste 6 miliarde de dolari pe proprietăți imobiliare din Dubai

Cetăţenii ruşi au cheltuit cel puţin 6,3 miliarde de dolari pe proprietăţi imobiliare din Dubai de la începutul războiului din Ucraina, potrivit unui raport al laboratorului de cercetare al Observatorului Fiscal al UE al Școlii de Economie din Paris.

Potrivit datelor studiate de experți, de la începutul invaziei ruse în Ucraina până la începutul anului 2024, rușii ar putea cheltui 2,4 miliarde de dolari pentru achiziționarea de imobile în Dubai, iar cetățenii ruși au investit încă 3,9 miliarde de dolari pentru achiziția obiectelor în construcție. , în acest din urmă caz s-a făcut doar prima plată de 10-20%, iar costul final poate fi semnificativ mai mare.

Potrivit unor scurgeri de informații pe care le bazează autorii raportului, înainte de începerea războiului, rușii dețineau proprietăți imobiliare în Dubai în valoare de 3,7 miliarde de dolari, doar cetățenii Indiei și Marii Britanii au investit mai mult în emirate decât cetățenii ruși. Autorii raportului notează că cifra de 6,3 miliarde de dolari este o estimare imprecisă, deoarece cercetătorii au folosit o varietate de surse, inclusiv contracte de utilități și contracte de chirie.

Autorii raportului au clarificat că rușii au început să vândă imobilele care au fost achiziționate în 2022–2023. Potrivit Bloomberg, afluxul de oameni și de capital încetinește, iar cei care s-au stabilit în Dubai își reduc investițiile și se întorc în Rusia sau caută oportunități de a se muta în țări mai prielnice vieții.

„Tendința este descendentă”, mai puțini ruși stabilindu-se în Emiratele Arabe Unite, potrivit lui Philippe Amarant, directorul Orientului Mijlociu la Henley & Partners, care prestează servicii de acordare a cetățeniei în schimbul investițiilor: „Unii dintre clienții mei ruși și-au redus investițiile în imobilile din Dubai achiziționate acum doi ani. Și-au lăsat mici investiții aici și s-au întors la Moscova, alții s-au mutat în alte jurisdicții accesibile și foarte atractive, cum ar fi Mauritius. Potrivit companiei imobiliare Betterhomes, deținătorii de pașapoarte rusești, care au ocupat locul 1 în 2022 la achizițiile imobiliare din Emiratele Arabe Unite, au trecut pe locul 3 în 2023.

Potrivit bancherilor care lucrează în Dubai, deși clasa de mijloc în general nu are dificultăți în deschiderea și menținerea conturilor bancare, unii ruși sancționați au fost respinși. Probleme au apărut și pentru cei asociați cu persoane sau funcționari sancționați din Rusia.

O verificare mai amănunțită este acum efectuată în legătură cu companiile rusești. Acest lucru se datorează atât presiunilor din partea Statelor Unite, care încearcă să prevină eludarea sancțiunilor, cât și faptului că, în februarie, Financial Action Task Force (FATF) a scos Emiratele Arabe Unite de pe lista neagră: acum autoritățile încearcă să-și demonstreze angajamentul față de normele FATF. În conformitate cu sancțiunile SUA, reglementările privind persoanele fizice și juridice din Rusia au fost înăsprite în ultimele luni de bănci precum Emirates NBD Bank, Mashreqbank, First Abu Dhabi Bank și filiala din Dubai a băncii de stat egiptene Banque Misr.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ruși #imobile #achizitie #Dubai

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu critică decizia Băncii Naționale a Moldovei de a majora rata de bază de la 7,5% la 9% anual. El susține că măsura va pune presiune pe populație, mediul de afaceri și bugetul de stat, fără să rezolve principala sursă a inflației scumpirea resurselor energetice.

Potrivit lui Chicu, creșterea ratei de bază va afecta în primul rând persoanele cu credite, agenții economici care apelează la finanțare și statul, care se împrumută pentru acoperirea necesităților bugetare.

„Această majorare de la 7,5% la 9% a ratei de bază va afecta debitorii, persoanele care au credite, va afecta agenții economici, care de multe ori vând în credit, și va afecta bugetul statului”, a declarat deputatul.

Chicu pune sub semnul întrebării și eficiența măsurii în combaterea inflației. El susține că actualul val de scumpiri, la fel ca în 2022, este alimentat în mare parte de creșterea tarifelor la resursele energetice, adică de factori externi asupra cărora politica monetară are o influență limitată.

„Inflația acum, ca și în 2022, are ca factor principal de accelerare creșterea tarifelor la resursele energetice. Din câte știm, aceasta este o inflație importată”, a spus Chicu.

Deputatul afirmă că majorarea dobânzilor nu poate reduce direct prețurile la gaze, energie electrică sau carburanți, iar consumul de energie este relativ rigid. În opinia sa, gospodăriile nu își pot reduce semnificativ necesarul de energie doar pentru că tarifele cresc.

„Dacă omul are nevoie de 100 de metri cubi pentru a-și încălzi locuința, consumul nu se reduce foarte mult în funcție de mișcarea tarifului. Prin majorarea ratei de bază nu se pot diminua tarifele la gaz și la energia electrică”, a declarat Chicu.

În aceste condiții, el consideră că principalul efect al deciziei BNM va fi majorarea costului creditelor și a cheltuielilor statului pentru deservirea datoriei.

Banca Națională a Moldovei a decis pe 17 septembrie să majoreze rata de bază cu 1,5 puncte procentuale, de la 7,5% la 9% anual. Totodată, rata la creditele overnight a fost stabilită la 11%, cea pentru operațiunile repo la 9,25%, iar rata la depozitele overnight la 7%.

BNM argumentează că înăsprirea politicii monetare este necesară în contextul intensificării presiunilor inflaționiste venite atât din partea ofertei – inclusiv prin scumpirea energiei, alimentelor și materiilor prime pe piețele externe – cât și din partea cererii interne. Banca centrală spune că urmărește reducerea efectelor secundare ale șocurilor de ofertă, temperarea consumului și ancorarea anticipațiilor inflaționiste.