Gaură financiară uriașă la salariile angajaților CFM! Soluția „magică” a lui Spînu: Restructurarea

Calea Ferată din Moldova (CFM), cea mai mare întreprindere de stat cu 6.000 de angajați, se confruntă cu o situație financiară gravă, iar soluția propusă de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, este restructurarea completă a companiei. Într-o declarație recentă, la TVR Moldova, ministrul a explicat că această măsură este esențială pentru a readuce profitabilitatea și sustenabilitatea CFM.

Restructurarea CFM va implica divizarea întreprinderii în cel puțin trei companii distincte: una responsabilă de infrastructură, alta de transportul de pasageri și una de transportul de mărfuri. „În formula actuală, Calea Ferată nu poate să reziste mult timp,” a declarat Spînu la TVR Moldova. Ministrul a subliniat că se fac eforturi pentru a achita restanțele salariale, dar întârzierile persistă. Salariile au fost achitate aproape integral doar pentru luna februarie.

Ministrul a explicat necesitatea restructurării pentru atragerea investitorilor privați. „Pentru ca să putem să atragem și investitori privați, trebuie să avem companii separate. Un investitor privat interesat de transportul de marfă, de exemplu, ar putea să-și cumpere vagoane și locomotive, să închirieze infrastructura și să folosească rețeaua feroviară.”

În plus, Spînu a menționat că modernizarea infrastructurii feroviare necesită o investiție de trei miliarde de euro. Aceasta vine într-un moment critic pentru CFM, care a înregistrat pierderi de aproximativ 150 de milioane de lei în 2023, pe fondul scăderii tranzitului din Ucraina după redeschiderea portului Odesa în august 2022.

Situația financiară precară a CFM a determinat autoritățile să ia măsuri drastice pentru a evita colapsul economic al companiei. Restructurarea propusă este văzută ca o soluție pe termen lung pentru stabilizarea și revitalizarea Căii Ferate din Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Spînu #CFM #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Investițiile în Republica Moldova sunt concentrate în Capitală. Din cele 51,4 miliarde de lei investite în active imobilizate în anul 2025, nu mai puțin de 33,5 miliarde de lei, echivalentul a 65,2% din total, sunt atribuite municipiului Chișinău, potrivit datelor publicației „Statistica teritorială, ediția 2026”, elaborată de Biroul Național de Statistică.

Potrivit BNS, investițiile în active imobilizate au crescut la nivel național cu aproximativ 22,1% față de 2024, când acestea au constituit 42,1 miliarde de lei. În municipiul Chișinău, volumul investițiilor a urcat de la 27,2 miliarde la 33,5 miliarde de lei, înregistrând o creștere nominală de 23,1%.

Ecartul dintre regiuni este mare. De exemplu, în regiunea Nord au fost înregistrate investiții de 6,28 miliarde de lei, în Centru – 7,12 miliarde de lei, iar în Sud – numai 3,45 miliarde de lei. UTA Găgăuzia a înregistrat investiții de aproximativ 1,05 miliarde de lei.

Astfel, investițiile atribuite Chișinăului au fost de aproape zece ori mai mari decât cele din întreaga regiune Sud și de peste cinci ori mai mari decât cele din regiunea Nord.

Discrepanțele sunt vizibile și la nivelul raioanelor. În timp ce raionul Hîncești a înregistrat investiții de aproape 1,08 miliarde de lei, în Basarabeasca valoarea acestora a fost de numai 63,8 milioane de lei.

Datele BNS mai arată că cea mai mare parte a investițiilor la nivel național, respectiv 33,7 miliarde de lei, a fost finanțată din mijloacele proprii ale entităților economice. Investițiile finanțate din bugetul de stat au constituit 3,89 miliarde de lei, iar cele din surse externe – aproximativ 1,44 miliarde de lei.