Orașele cu cea mai bună mâncare din lume în 2024

02 Iun. 2024, 10:59
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Iun. 2024, 10:59 // Actual //  bani.md

Mulți turiști își aleg destinațiile de vacanță în funcție de obiectivele istorice sau culturale pe care pot să le viziteze. Alții, în funcție de plaje și peisaje ori festivaluri și concerte. Însă pentru foarte mulți turiști partea cea mai interesantă a călătoriei este mâncarea.

Aceștia sunt cei care, de regulă, își rezervă cel puțin 2-3 zile din întreaga vacanță pentru a descoperi comorile gastronomice din destinația aleasă. Vizitează restaurante, piețe cu delicii locale, testează mâncarea stradală și se bucură de preparate de care nu au mai auzit vreodată.

În baza impresiilor călătorilor gurmanzi, Time Out a făcut un nou clasament al celor mai bune destinații urbane gastronomice din lume.

„Mâncarea este totul atunci când călătorești”, a declarat pentru CNN Travel Grace Beard, editor Time Out. „O masă bună sau rea poate defini o călătorie și de obicei este unul dintre lucrurile pe care ni le amintim.”

Pe locul 1 în topul Time Out este orașul italian Napoli, locul în care s-a născut pizza, o destinație de vacanță preferată și de foarte mulți români. Însă acest oraș are de oferit mult mai mult decât pizza, fiind extrem de popular în toată lumea pentru preparate senzaționale și restaurante bune.

Pentru a întocmi topul, Time Out a chestionat mii de turiști de pe tot globul și a stat de vorbă cu localnicii despre opțiunile alimentare din orașul lor, interesându-se în același timp de calitate și accesibilitate. Clasamentul a fost stabilit în funcție de mai multe criterii.

Pizza și multe altele

Pentru turiștii dornici să guste o pizza autentică în Napoli, Time Out recomandă pizzeria Santa Maradona, situată în cartierul spaniol.

Proprietarul, Andrea Viviani, a declarat pentru CNN Travel că a fost încântat să fie lăudat de Time Out și a ținut să sublinieze că Napoli înseamnă mult mai mult decât mâncare bună.

„Mâncarea este cu siguranță o parte importantă a culturii noastre, dar Napoli este mult mai mult”, a spus Viviani.

Pe locul doi în clasamentul Time Out se află orașul sud-african Johannesburg, fiind recomandate restaurantele din cartierul Braamfontein. Time Out spune că felul de mâncare obligatoriu din oraș este sandvișul kota, o pâine umplută cu ingrediente gustoase, cum ar fi chipsuri de cartofi, cârnați, ou și brânză, dar și bunny chow, o mâncare din Africa de Sud, cu curry, carne și fasole puse în pâine. .

Pe locul trei este Lima, din Peru, unde Time Out recomandă vizitatorilor să încerce mâncărurile specifice ceviche și arroz con pollo.

Prioritizarea accesibilității

Lista include și orașele Ho Chi Minh City (numărul patru în top), Beijing (numărul cinci) și Bangkok (numărul șase).

Caracteristica comună la toate orașele din top este aceea că „trec printr-o renaștere culinară” și „sunt foarte în vogă în acest moment”, spune Grace Beard.

Beard a mai spus că „accesibilitatea a jucat un rol la fel de important ca și calitatea în stabilirea acestui clasament”, iar specialiștii au căutat orașe „în care mesele de bună calitate sunt accesibile călătorilor cu orice buget”.

Orașele cu cea mai bună mâncare în 2024

1. Napoli, Italia
2. Johannesburg, Africa de Sud
3. Lima, Peru
4. Ho Chi Minh, Vietnam
5. Beijing, China
6. Bangkok, Thailanda
7. Kuala Lumpur, Malaezia
8. Mumbai, India
9. Dubai, Emiratele Arabe Unite
10. Portland, SUA
11. Liverpool, Marea Britanie
12. Medellín, Columbia
13. Sevilla, Spania
14. Porto, Portugalia
15. Marrakech, Maroc
16. Lyon, Franța
17. Sydney, Australia
18. Montreal, Canada
19. Osaka, Japonia
20. Copenhaga, Danemarca

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.