BNM a desemnat giganții bancari din Republica Moldova

Activele totale ale sectorului bancar din Republica Moldova au ajuns la 153 940,5 milioane lei la sfârșitul anului 2023, înregistrând o creștere de 22 572,3 milioane lei (17,2%) comparativ cu sfârșitul anului precedent. Principala sursă de finanțare a acestor active sunt datoriile, care au crescut cu 19 227,0 milioane lei (17,8%), ajungând la 127 279,2 milioane lei, în principal datorită majorării depozitelor atrase cu 18 849,1 milioane lei (19,8%), totalizând 113 993,1 milioane lei, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

În 2023, o bancă a atras resurse financiare prin emisiuni de valori mobiliare (obligațiuni) în valoare de 254,7 milioane lei pentru a-și majora sursele de finanțare pe termen lung și a diversifica instrumentele de finanțare. Totodată, alte datorii financiare au scăzut cu 374,3 milioane lei (3,8%), ajungând la 9 600,3 milioane lei.

Capitalul, o altă sursă de finanțare a activelor, a crescut cu 3 345,3 milioane lei (14,3%) ajungând la 26 661,3 milioane lei, datorită profitului obținut în perioada de referință. Ponderea activelor în PIB-ul prognozat pentru 2023 a crescut cu 1,4 puncte procentuale, de la 47,9% la 49,3%, pe fundalul unui ritm de creștere a activelor de 17,2%, comparativ cu o creștere a PIB-ului de 13,9%.

Concentrarea activelor sectorului bancar este dominată de patru bănci mari, desemnate de Banca Națională a Moldovei (BNM): BC „MOLDOVA AGROINDBANK” S.A., BC „Moldindconbank” S.A., B.C. „VICTORIABANK” S.A., și OTP Bank S.A. Ponderea activelor acestor bănci mari a crescut la 82,2% la sfârșitul anului 2023, cu 1,7 puncte procentuale mai mult decât în 2022.

Ponderea activelor băncilor medii (BC „ProCredit Bank” S.A., FinComBank” S.A., BC EXIMBANK” S.A., BC „ENERGBANK” S.A., BCR Chișinău S.A.) a scăzut cu 1,3 puncte procentuale, ajungând la 15,3%. În același timp, ponderea activelor băncilor mici (BC „COMERȚBANK” S.A., BC „EuroCreditBank” S.A.) a scăzut cu 0,4 puncte procentuale, constituind 2,5%. Componența grupurilor de bănci a rămas neschimbată față de anul precedent.

BC „MOLDOVA AGROINDBANK” S.A. deține cea mai mare pondere a activelor totale, constituind 33,9% (limita ≤35%), urmată de BC „Moldindconbank” S.A. cu 20,2%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#concentrare #active #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dreptul la pensie în Republica Moldova este acordat exclusiv pe baza principiului contributivității, indiferent de regiunea în care locuiește persoana, a declarat directorul general a Casei Naționale de Asigurări Sociale, Elena Țîbîrnă, în cadrul unei emisiuni la Moldova 1.

Șefa CNAS a declarat că, în prezent, aproximativ 1.166 de persoane din stânga Nistrului beneficiază de pensii pentru limită de vârstă achitate de Republica Moldova, pe baza contribuțiilor plătite anterior în bugetul asigurărilor sociale.

„Ai achitat contribuții, ai primit pensia. Principiul este același indiferent unde trăiește persoana în nord, sud, stânga sau dreapta Nistrului”, a declarat Elena Țîbîrnă.

Potrivit acesteia, numărul persoanelor din regiunea transnistreană care au atins vârsta de pensionare este însă mult mai mare. Datele din Registrul de Stat al Populației arată că în stânga Nistrului există aproximativ 35.000 de bărbați cu vârsta de peste 63 de ani și circa 53.600 de femei care au atins sau vor atinge în curând vârsta de pensionare.

Șefa CNAS a precizat însă că simpla atingere a vârstei de pensionare nu garantează dreptul la pensie. Persoanele care nu au contribuit la sistemul public de asigurări sociale din Republica Moldova nu pot beneficia de aceste prestații.

Aceleași reguli se aplică și indemnizațiilor sociale. Indemnizația unică la naștere și cea lunară de 1.000 de lei pentru copii sunt acordate și mamelor din stânga Nistrului, dacă acestea își înregistrează copiii în registrele oficiale ale Republicii Moldova. În schimb, indemnizațiile de maternitate sau cele pentru îngrijirea copilului până la 3 ani sunt acordate doar persoanelor care au contribuit la sistemul de asigurări sociale.

Elena Țîbîrnă a comentat și situația titularilor de patentă care activează în piețele din Republica Moldova. Potrivit acesteia, pensionarii și persoanele cu dizabilități care beneficiază deja de pensii nu sunt obligați să achite contribuții sociale suplimentare în baza patentei.

Întrebată despre impactul unei eventuale reintegrări a țării asupra sistemului public de pensii, directoarea CNAS a recunoscut că presiunea asupra sistemului social ar putea deveni foarte mare, în condițiile în care zeci de mii de persoane din regiunea transnistreană ar putea solicita diverse prestații sociale și pensii.