iute Moldova, Partener General al Ecomaratonului de la Fetești: Sportul, o formă de autodeterminare

Libertatea economică a persoanei este strâns legată de capacitatea sa de a se menține și a-și îmbunătăți sănătatea, iar practicarea sportului joacă un rol esențial în această ecuație. Este un adevăr simplu pe care compania iute Moldova îl conștientizează și îl practică de mult timp. Astfel, și 2024 devine pentru iute Moldova nu doar un an al educației financiare, ci și an al sporturilor.

Sergiu Sobuleac, CEO iute Moldova afirmă că libertatea economică, pe care, de altfel, compania pe care o conduce are misiunea de a o oferi, trebuie susținută și de libertatea conferită fiecărei persoane de un corp sănătos, capabil să facă față provocărilor acestui secol al vitezelor.

„Este foarte important să știi să-ți gestionezi resursele financiare, să faci alegeri economice în mod independent, să ai capacitatea de a identifica parteneri de încredere în afaceri, să te bizui pe calcule pertinente atunci când decizi să iei un credit sau să investești, etc. Și tocmai pentru a-ți permite să te bucuri cu adevărat de aceste calități și de tot ceea ce ai obținut în viață este nevoie să-ți păstrezi sănătatea, să practici sportul, care, de altfel, este și o formă de autodeterminare și de exprimare a identității individuale” – spune Sergiu Sobuleac.

Compania iute Moldova a susținut mereu diverse genuri de sport practicate în Republica Moldova. Pe parcursul anilor iute s-a angajat în calitate de partener general în sprijinul Maratonului Internațional la Cupa Europeană de Triatlon, care s-a desfășurat la Chișinău și a competițiilor sportive organizate de Federația de Motocross din Republica Moldova. Mai mult decât atât, compania a susținut repetat tineri talentați de mare perspectivă pentru sportul național.

Tocmai de aceea, este firesc faptul că iute Moldova și-a anunțat sprijinul în calitate de partener general pentru Ecomaratonul de la Fetești, ediția căruia în această vară va fi cu totul deosebită, fiind organizată în aceeași zi cu Hramul satului. De altfel, câțiva angajați ai companiei se și pregătesc de zor să participe la maratoanele pe trei distanțe (12, 24 și 42 km) care se vor desfășura duminică, 23 iunie, pe trasee uimitoare din rezervația situată în cele mai pitorești zone ale raionului Edineț. În ajun, doritorii de a participa la maratoane se pot instala într-un camping organizat anticipat, bucurându-se de drumeții și plimbări cu bicicleta, precum și de diverse delicii gastronomice la târgul de bucate tradiționale. De altfel, în una din locațiile iconice ale Feteștilor va fi organizată și o cursă a copiilor.

De asemenea, iute Moldova se va alătura în calitate de partener general primei ediții a evenimentului Cheese Run, care se va desfășura pe 21 iulie, precum și, la 14 septembrie, Maratonului Dragonul de Aur de la Orheiul Vechi.

Despre iute Moldova: Compania iute Moldova este parte a iute Group, companie Fintech Estoniană, prezentă în patru țări europene: Moldova, Albania, Macedonia și Bulgaria. iute Moldova, cea mai rapidă instituție de creditare nebancară din Republica Moldova, este prima companie de microfinanțare ce pune la dispoziția clienților o rețea de bancomate cardless, precum și posibilitatea de asigurare a creditelor în caz de accident. Strategia reputațională și de suport clienți iute Moldova a fost și rămâne a fi concentrată pe digitalizarea tuturor serviciilor oferite, cea mai rapidă metodă de creditare în condiții personalizate fiind aplicația mobilă Myiute. Dincolo de activitățile de finanțare, iute Moldova este implicată activ în dezvoltarea comunității prin activități de caritate și suport civic.

#iute Moldova #Sergiu Sobuleac #Fetesti #ecomaraton

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.