Revoluție în agricultură: Scădere record a prețurilor îngrășămintelor în Republica Moldova

În ultimul an, piața importurilor de îngrășăminte pe bază de azot, fosfor și sulf din Republica Moldova a cunoscut o transformare semnificativă. Prețurile au înregistrat o scădere de 31% în 2023, coborând de la 17,59 lei/kg în 2022 la 12,14 lei/kg, constată Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

Potrivit lui, în primele cinci luni ale anului 2024, această tendință s-a accentuat, cu o valoare medie de import de 10,18 lei/kg, reflectând o reducere de 16,14% față de anul precedent. Luna februarie a marcat cel mai bun preț din 2024, înregistrând 8,19 lei/kg și importând cea mai mare cantitate de îngrășământ, respectiv 6 302 tone. De la începutul primăverii, prețurile au început să crească, atingând în luna mai valoarea de 11,79 lei/kg. În primele 5 luni ale anului curent, importurile au totalizat 11 046 tone de îngrășământ amofos/sulfoamofos, aproape aceeași cantitate ca și în perioada similară din anul trecut.

În ceea ce privește clasamentul importatorilor, compania „AGROCENTER EUROCHEM” SRL domină piața în 2024 cu 5 150 tone, urmată de S.R.L. „CARVIDON-TRADE” cu 3 609 tone și S.R.L. „PIRAMIDA-MARKET” cu 1 008 tone.

Sezonul 2023-2024 a evidențiat principalele țări furnizoare de îngrășăminte pentru Republica Moldova, inclusiv Rusia, România, Serbia și Bulgaria, ilustrând diversitatea surselor de import. În timp ce în 2023 România a fost principalul furnizor, în 2024 Rusia a preluat această poziție strategică în piața moldovenească de îngrășăminte.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ingrasaminte #preturi #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri o nouă ofensivă tarifară globală, în care a inclus 183 de state și teritorii – printre care și… Insula Heard și Insulele McDonald, situate la peste 1.700 km de Antarctica și populate exclusiv de pinguini, foci și păsări marine. Populație umană: zero. Exporturi către SUA: tot zero.

Măsura face parte dintr-o strategie autointitulată „protecționism reciproc”, prin care SUA impune tarife de până la 50% statelor și regiunilor cu care are un deficit comercial.

Insulele Heard și McDonald, teritorii izolate ce aparțin Australiei, au fost incluse pe listă fără să aibă vreo activitate economică internațională. Alături de ele, și Diego Garcia, un atol din Teritoriul Britanic din Oceanul Indian, a fost vizat de un tarif „general” de 10% – deși acolo nu trăiesc civili, ci doar personal militar, în proporție covârșitoare american.

„Trump a reușit performanța să taxeze teritorii care nu exportă nimic și unde singurii rezidenți sunt foci, pinguini și soldați americani. Asta da reciprocitate!”, a comentat ironic un analist internațional pe platforma X.

În lista de ținte comerciale se regăsesc însă și parteneri economici majori:

China – tarif de 34%
Uniunea Europeană – 20%
Vietnam – 46%
Indonezia – 32%, în special pentru cafea
Marea Britanie, Mexic și Canada – 10%

Tarifele se aplică în mod uniform, fără a ține cont de relațiile economice strategice sau de efectele colaterale: Vietnamul, de exemplu, este locul unde multe companii americane, precum Nike, și-au relocat producția pentru a evita tarifele anti-China. Acum, aceste mutări devin inutile.

În cazul Indoneziei, consumatorii americani vor plăti mai mult pentru cafea, chiar dacă SUA nu exportă aproape deloc cafea în regiune. „Reciprocitatea” lui Trump riscă să lovească exact în consumatorul american, spun economiștii.

Paradoxal, țări precum Rusia, Iran, Cuba, Brunei, Somalia, Seychelles sau Tuvalu NU au fost vizate de noile măsuri. Rusia, de exemplu, a fost scutită, în ciuda unui volum comercial de 3,5 miliarde USD în 2024, în principal din comerțul cu îngrășăminte.