Reformă fiscală în Moldova! Ce prevede noua politică fiscală și vamală pentru anul 2025

Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova a prezentat proiectul modificare a legislației fiscale și vamale, care vizează adaptarea la standardele europene și îmbunătățirea condițiilor economice interne. Proiectul propune modificări și completări la 13 legi naționale, cu accent pe reforme în administrarea vamală, aplicarea TVA și accizelor, anularea unor privilegii fiscale și vamale, printre altele.

Una dintre cele mai semnificative propuneri este majorarea cu 10% a cuantumului scutirilor de impozit pe venitul persoanelor fizice pentru anul viitor, prima ajustare majoră din 2023-2024. De asemenea, se propune ajustarea bazei impozabile pentru calculul impozitului pe bunurile imobiliare în 2025, o schimbare ce ar putea avea un impact considerabil pentru proprietățile cu o valoare estimată semnificativă.

O altă inovație majoră este introducerea noțiunii de “program de loialitate a planului de opțiuni pe acțiuni”, destinat angajaților companiilor rezidente. Acest program va permite angajaților să achiziționeze sau să primească acțiuni ale companiilor lor la prețuri preferențiale sau gratuit, consolidând legătura lor cu capitalul social al angajatorului.

În ceea ce privește administrarea fiscală, proiectul prevede sancțiuni mai aspre pentru companiile care nu instalează terminale de plată fără numerar, cu amenzi variabile între 4.000 și 6.000 de lei, și aplicarea unor noi penalități în cazul neconformității repetate.

Printre alte măsuri notabile se numără ajustarea ratelor accizelor pentru produsele din tutun și accesorii, extinderea veniturilor neimpozabile reglementate de Codul fiscal și acordarea dreptului de deducere a provizioanelor pentru instituțiile de credit nebancare.

Ministerul Finanțelor estimează că implementarea acestor măsuri nu va avea un impact semnificativ asupra veniturilor bugetare, dar va sprijini lichiditatea întreprinderilor și va stimula creșterea economică pe termen lung.

Proiectul de lege a fost deja supus unor consultări ample la nivelul Ministerului de Finanțe și al Comisiei Naționale pentru Consultare și Negociere Colectivă și urmează să fie discutat în Parlament pentru aprobare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fiscal #reforma #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.