Platforma X a lui Elon Musk înșală utilizatorii și încalcă regulile pentru conținutul online, acuză UR

Comisia Europeană a acuzat platforma de socializare X (fostă Twitter) a lui Elon Musk de înșelarea utilizatorilor și încălcarea regulilor privind conținutul digital, expunând compania riscului unei amenzi uriașe, transmite CNBC.

Comisia Europeană, brațul executiv al Uniunii Europene, a inițiat anul trecut o investigație pentru a evalua dacă X încalcă legea serviciilor digitale (Digital Services Act – DSA) – un regulament amplu care cere companiilor Big Tech să controleze mai bine conținutul de pe platformele lor.

Opinia preliminară a Comisiei, publicată vineri, este că X a încălcat regulile privind practicile, transparența publicității și accesul la date pentru cercetători. Așa-numitele practici întunecate sunt tactici înșelătoare concepute pentru a împinge oamenii către anumite produse și servicii.

Utilizarea de către X a bifei albastre pentru conturile verificate nu corespunde practicilor din industrie, a spus Comisia, deoarece oricine se poate abona și obține un statut verificat. Aceasta a adăugat că există dovezi ale ”actorilor rău intenționați” care abuzează de statutul verificat pentru a înșela utilizatorii.

Comisia a acuzat, de asemenea, X că a introdus caracteristici de design și bariere care împiedică transparența publicității și a spus că nu permite cercetătorilor să acceseze datele sale publice, așa cum este cerut de DSA.

”În opinia noastră, X nu respectă DSA în domenii cheie de transparență, prin utilizarea modelelor întunecate și astfel inducerea în eroare a utilizatorilor, prin eșecul de a furniza un depozit de anunțuri adecvat și prin blocarea accesului la date pentru cercetători”, a declarat șefa antitrust a Uniunii Europene, Margrethe Vestager. ”DSA are transparență și suntem hotărâți să ne asigurăm că toate platformele, inclusiv X, respectă legislația UE.”

X nu a răspuns imediat la cererea de comentarii a CNBC. Într-o postare pe X, Musk a susținut că companiei sale i s-a oferit ”un acord secret ilegal” de către Comisie, care i-ar fi permis să evite o amendă ”dacă am fi cenzurat în liniște exprimarea”. ”Celelalte platforme au acceptat această înțelegere. X nu a făcut-o”, a scris Musk, fără a furniza dovezi.

Dacă opiniile Comisiei sunt confirmate, X s-ar putea confrunta cu o amendă de până la 6% din veniturile sale anuale globale. ”X are acum dreptul la apărare – dar dacă opinia noastră va fi confirmată, vom impune amenzi și vom avea nevoie de schimbări semnificative”, a declarat șeful industriei UE, Thierry Breton, într-o postare pe X.

Comisia investighează și TikTok, Alibaba AliExpress și Meta, din cauza unor preocupări similare. Aceasta vine în timp ce UE ia măsuri ferme împotriva unor giganți tehnologici precum Google și Meta. În 2022, Comisia a introdus Digital Services Act, cu o parte cheie a acesteia concentrată pe modul în care companiile digitale vizează utilizatorii cu reclame.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Musk #platforma #acuzatii #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Oamenii din Răciula, Călărași, își amintesc cu lacrimi în ochi cum sovieticii au încercat să închidă mănăstirea din localitate acum 66 de ani. Înarmați cu furci, sape, pietre, sătenii au încercat să apere locașul timp de 10 zile.

Supraviețuitorii evenimentelor din 1959 își amintesc cum unii militari sovietici încercau să se mascheze în preoți, pentru a intra în casa Domnului, însă au fost deconspirați după ce le-au fost observate dungile roșii de pe pantaloni.

Pe 2 iulie, circa 500 de milițieni și ostași cu arme au venit să se confrunte cu oamenii din Răciula. O persoană a fost împușcată, trei – grav rănite, iar alți opt săteni – condamnați pentru revolta lor.

„Era un polițist tânăr. Simion Davin s-a repezit și l-a înfipt. El cu pistolul l-a împușcat. Ne-am uitat cum a răsuflat de câteva ori, i-au pus lumânărica în mână, a bătut clopotul și și-a dat duhul. A venit unul mai mare și a spus așa: Luați-l imediat și duceți-l să îl îngropați, să nu știe nimeni. A doua zi au venit și au închis biserica și cu asta s-a terminat”, povestește Ana Stratan din Răciula.

Tatăl lui Andrei Mocreac a participat la apărarea mănăstirii și a fost condamnat. Bărbatul a relatat că KGB-ul sovietic i-a propus părintelui său se dezică de religie, ca să fie eliberat mai devreme, însă localnicul a refuzat și a petrecut 15 ani prin penitenciare, ajungând și în Siberia. Deși ulterior s-a cerut reabilitarea, nici o instanță nu i-a dat dreptate.

După închiderea mănăstirii, într-o clădire a mănăstirii a devenit depozit, iar altele – casă de cultură și sală sportivă. Apoi a început propaganda în școli, profesorii au interzis copiilor să poarte cruciulițe la gât, să colinde, iar în sâmbăta Paștelui – se organizau evenimente sportive, pentru ca elevii să nu se intereseze de religie, iar de sărbătorile creștine localnicii erau scoși la muncă.

„În ziua de Paște biblioteca lucra. Oamenii veneau de la sfințit, dar eu mă duceam la lucru. Ședeam acolo, nu venea nimeni, dar ședeam acolo, că ne controla. Așa ne băga în cap că nu există Dumnezeu, nu trebuie să credem. Ce le încurca lor, nu îmi închipui. Dar totdeauna, făceam și cu dânșii, făceam și Anul Nou, dar făceam și Crăciunul”, a relatat Parascovia Marin din Răciula.

Mănăstirile din Moldova au început să se redeschidă în 1989, odată ce URSS era pe cale să se destrame. Locașul din Răciula și-a deschis din nou ușile pentru enoriași în 1990, iar în 1994 a fost sfințită biserica de vară.