Mişcare surpriză în modă: Burberry îşi înlocuieşte CEO-ul pentru a revitaliza poziţia companiei în industria luxului

Burberry Group Plc şi-a înlocuit directorul general şi şi-a suspendat dividendele, după ce declinul din industria luxului a zădărnicit eforturile brandului britanic de a rivaliza cu mărci de lux precum Chanel şi Louis Vuitton, scrie Bloomberg.

Jonathan Akeroyd va părăsi compania după mai puţin de doi ani şi jumătate, fiind înlocuit de Joshua Schulman, fost director general al Michael Kors, Coach şi Jimmy Choo. Preţul acţiunilor, care aproape s-a înjumătăţit de când Akeroyd a preluat conducerea în aprilie 2022, a scăzut cu peste 10% în primele şedinţe de tranzacţionare de la Londra.

Burberry şi-a suspendat, de asemenea, dividendele luni, declarând că încetinirea vânzărilor în sectorul de lux a persistat în iulie. Compania a declarat că, dacă situaţia continuă, va raporta o pierdere pentru primele şase luni ale anului, precum şi un profit anual sub aşteptări.

După o răcire a pieţei luxului, Burberry renunţă la planul său de a viza clienţii din segmentul high-end, îndreptându-şi atenţia către consumatorii mai puţin bogaţi. Compania a încercat să se repoziţioneze ca un brand de lux high-end, dar această redresare nu a dat roade.

Casa de modă a trecut de la un director de creaţie la altul şi, de asemenea, schimbând de asemenea directorii executivi în încercarea de a întineri brandul. Compania l-a angajat pe designerul Daniel Lee în octombrie 2022, la scurt timp după venirea lui Akeroyd.

Burberry s-a confruntat cu o serie de dificultăţi în ultimul deceniu, de la plecarea Angelei Ahrendts, care a fost creditată cu revigorarea mărcii. Ea a fost înlocuită de Christopher Bailey într-o mişcare care a provocat furia investitorilor, deoarece acesta a preluat un rol dublu de CEO şi director de creaţie.

Italianul Marco Gobbetti a fost angajat pentru a-l înlocui pe Bailey, prezentând o strategie de „ridicare” a celebrei case de modă, axând compania pe unitatea sa de genţi de mână şi accesorii din piele. Gobbetti l-a angajat pe compatriotul său Riccardo Tisci, renumit pentru activitatea sa la Givenchy, dar nu a reuşit să relanseze cu adevărat cererea pentru Burberry.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova, în ziua alegerilor prezidențiale și a referendumului republican constituțional din 20 octombrie curent, are de făcut o alegere foarte simplă – se îndreaptă spre un model rusesc sau aleg modelul european. De această părere este președintele francez Emmanuel Macron, care a oferit, în exclusivitate, un interviu jurnalistei Ecaterina Covali, autoarea proiectului „Punţi către Europa”. Producția este difuzată astăzi, 17 octombrie, la RLIVE TV.

Macron a explicat de ce Uniunea Europeană este cea mai potrivită opţiune pentru Republica Moldova.

„În primul rând, întotdeauna am respectat suveranitatea popoarelor și libera decizie a cetățenilor care vor trebui să se exprime. Chiar cred că este o șansă. Când privesc spre regiune și văd Moldova, aș spune, fără a complica lucrurile, că alegerea este destul de simplă –sau se îndreaptă spre un model rusesc sau spre un model european. Am rezumat puțin lucrurile, dar așa se întâmplă. Orientarea spre modelul rusesc înseamnă o probabilitate foarte mică, că aceeași întrebare vi se va pune de mai multe ori.

Frumusețea modelului european este că veți fi întrebați, iar asta se numește democrație. Este o oportunitate incredibilă. Așa că înțeleg importanța acestei alegeri. Cred că scrutinul care vă așteaptă, pe care Moldova îl așteaptă, este foarte important pentru viitorul țării. Și ca și european convins, nu ca președinte al Franței, ci ca european convins, mai ales aici, vorbind cu dumneavoastră, și respectând suveranitatea poporului moldovean, sper că acesta va alege calea Europei, pentru că este calea libertății și a democrație”, a declarat președintele Franței.

Ținem să menționăm că anume în mandatul Franței, de președinte al Consiliului Uniunii Europene, din prima jumătate a anului 2022, Chișinăul s-a apropiat atât de mult de UE, încât a întors o nouă foaie a istoriei sale… europene.

„Cred că procesul a adus deja beneficii Moldovei, pentru că a permis libertatea de circulație și facilitarea vizelor. În termeni și mai concreți, aș da exemplu costul telecomunicațiilor și integrarea rețelelor. Este una dintre înțelegerile pe care le-am concretizat în timpul Comunității Politice Europene din Moldova. Taxele de roaming au fost liberalizate datorită implicării operatorilor.

Apoi, există o serie de proiecte de cooperare foarte concrete, investiții, o mai mare deschidere economică, libertatea de circulație pe care am menționat-o și, odată cu aceasta, și cooperarea în lupta împotriva atacurilor cibernetice sau a dezinformării”, a conchis Emmanuel Macron.

Pe parcursul ultimilor ani, UE a acordat un sprijin puternic Moldovei, în cele mai grele momente, precum șantajul energetic al Gazpromului, suport financiar în combaterea corupției și dezinformării, dezvoltarea economiei, uși deschise pentru export și chiar sancționarea persoanelor care seamănă ură în țară. Însă, cel mai puternic sprijin oferit – lansarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.

Interviul a fost realizat în cadrul proiectului „Punți către Europa”, realizat cu sprijinul financiar al Fundației Soros Moldova, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova și implementat de Asociația pentru Inițiative Responsabile (ASPIR).

Producția este difuzată și la postul public de televiziune Moldova 1.