În spatele fiecărui brand e un gigant din business. Ce dețin LVMH, Kering, Richemont, PVH, Tapestry, Capri și Prada?

În lumea modei de lux, puțini știu că multe dintre cele mai renumite branduri sunt deținute de mari conglomerate. Aceste corporații-mamut controlează un portofoliu diversificat de branduri prestigioase, stabilind standardele în industria globală de lux.

Conglomeratele dominante în industria de lux includ: LVMH, Kering, Richemont, PVH Corp, Capri Holdings, Tapestry Inc. și Prada S.p.A. LVMH, cel mai mare conglomerat de produse de lux din lume, exemplifică această structură. Fondat în 1987 prin fuziunea Moët Hennessy și Louis Vuitton, LVMH este condus de Bernard Arnault, unul dintre cei mai influenți oameni de afaceri ai lumii, începând cu 1989.

LVMH operează în peste 80 de țări, având sub umbrela sa aproximativ 60 de subsidiare și **75 de branduri de prestigiu**. Printre acestea se numără:

– Modă și bunuri din piele: Louis Vuitton, Christian Dior, Fendi, Givenchy, Kenzo, Loewe, Marc Jacobs și multe altele.
– Vinuri și băuturi spirtoase: Moët & Chandon, Veuve Clicquot, Dom Pérignon.
– Ceasuri și bijuterii: Bvlgari, Hublot, Tag Heuer, Tiffany & Co.

Cu o cifră de afaceri de 86.2 miliarde de euro și aproape 23 de miliarde de euro profit, LVMH nu doar că definește standardele de lux, dar și contribuie semnificativ la economiile naționale. În Franța, LVMH reprezintă 1.1% din PIB-ul total, evidențiind impactul său economic și cultural global.

Aceste conglomerate nu doar că modelează industria de lux, dar și influențează trendurile globale și economiile naționale prin inovație, marketing și strategii de brand.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul Republicii Moldova urmează să facă o serie de modificări legislative menite să fortifice transparența și eficiența proceselor decizionale din cadrul Băncii Naționale a Moldovei Propunerile includ ajustări semnificative în componența și procedurile de numire și revocare a membrilor Consiliului de supraveghere și ai Comitetului Executiv, potrivit unui proiect de lege propus spre consultări publice.

Printre principalele modificări se numără excluderea unui membru din Consiliul de supraveghere care ocupă simultan funcția de viceguvernator al Băncii Naționale și creșterea numărului membrilor independenți ai Consiliului de supraveghere de la 4 la 5 De asemenea se propune introducerea consultării Consiliului de supraveghere de către Președintele Parlamentului Guvernatorul BNM sau Comisia economie buget și finanțe în funcție de poziția vizată. Avizul emis de Consiliu va fi prezentat Parlamentului și audiat înainte de votul pentru numirea candidaților

Modificările propun și consolidarea procedurilor de revocare prin asigurarea dreptului la audiere pentru membrii organelor de conducere înainte de emiterea unei hotărâri de revocare. Totodată implicarea Președintelui Republicii Moldova în procesul de revocare va crea o procedură de dublu veto iar contestațiile privind hotărârile de revocare vor fi soluționate în termen de 3 luni

Pentru a asigura o mai bună calificare și eligibilitate a membrilor Consiliului de supraveghere se extind domeniile de calificare și se reduce durata mandatului membrilor independenți de la 7 la 5 ani astfel evitându-se suprapunerea mandatelor. Măsurile includ și notificarea anticipată a Parlamentului despre expirarea mandatelor membrilor și stabilirea unui termen clar pentru numirea noilor membri după încheierea mandatelor