Ziua recordurilor peste Prut! Curentul a ajuns la 720 de euro MWh. Câtă energie importă Moldova

Astăzi, la ora 21:00, prețul spot al energiei, în România, a atins un nou record anual de 720 de euro/MWh, depășind recordul anterior de 670 euro/MWh stabilit vineri. În acest moment de vârf, România importă peste 1.700 MW de energie, din care 1.588 MW provin din Bulgaria, iar restul din Ungaria. Interesant este că, la prânz, energia costă doar 60 de euro/MWh, de peste 10 ori mai puțin decât la ora 21:00. De asemenea, deși suntem net importatori cu 800 MW, exportăm 100 MW.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat la Digi24 că situația actuală a Sistemului Energetic Național (SEN) este dificilă, dar gestionabilă. El a menționat seceta care afectează debitele Dunării și ale râurilor interioare, precum și nivelul lacurilor de acumulare, subcapacități care afectează Hidroelectrica. Pentru a compensa deficitul, s-au pornit grupuri pe cărbune la Complexul Energetic Oltenia, inclusiv Ișalnița și Paroșeni, care adaugă 50 MWh în sistem.

Burduja a explicat că prețurile mari din piață se datorează contextului meteorologic și regional, nu speculațiilor. „Avem prețuri mari pentru că toată regiunea le are. E important să avem interconexiuni cu țările vecine,” a spus ministrul, subliniind că importurile nu duc la creșterea prețurilor, contrar unor zvonuri. Lucrări de intervenție pe partea ungară la Paks au redus capacitatea de import din această țară, contribuind la prețurile mari din România și regiune.

În ziua Comandamentului de la Energie, datele Transelectrica arătau că, la ora 10:00, România producea 6.400 MW și consuma 7.200 MW, deficitul de 800 MW fiind acoperit prin importuri. Producția locală era asigurată de Hidroelectrica, Nuclearelectrica, termocentralele pe gaz și cărbune, și de panourile fotovoltaice.

Republilca Moldova importă din România conform prognozei, circa 30 750 MWh (sau 8.4%), în special în orele de vârf, din necesarul de curent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea deficitului bugetar nu va afecta capacitatea Republicii Moldova de a finanța proiecte investiționale prioritare, precum construcția și reabilitarea drumurilor, extinderea rețelelor de apă și canalizare sau alte proiecte de infrastructură. Asigurările au fost oferite de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță.

Oficialul a declarat că diminuarea deficitului bugetar va contribui la consolidarea sănătății financiare a statului și va permite Guvernului să se împrumute în condiții mai avantajoase pe viitor.

„Cert este faptul că ne împrumutăm mai puțin. În urmare, vom putea să ne împrumutăm și mai confortabil și în condiții mai bune, pentru că vom avea o situație financiară mai sănătoasă ca stat. În urmare, asta trebuie să fie și o consecință de reducere a costului deservirii datoriei”, a declarat ministrul.

Andrian Gavriliță a subliniat că Republica Moldova trebuie să revină la parametrii fiscali compatibili cu standardele Uniunii Europene după perioada marcată de multiple crize.

„UE are standarde foarte clare ce ține de deficit. Am depășit toate crizele, acum trebuie să facem toate lucrurile corecte ca să avem deficitul în limitele necesare”, a afirmat oficialul.

Întrebat dacă obiectivul de reducere a deficitului bugetar va avea efecte asupra investițiilor publice, ministrul a respins această ipoteză și a susținut că investițiile trebuie să reprezinte o prioritate a cheltuielilor publice.

„Nu, apropo, și noi trebuie să schimbăm această optică și abordare, care, din păcate, poate de-a lungul istoriei s-a mai întâmplat. Se mergea cu cheltuielile curente și, la urmă, dacă rămânea ceva, se investea și în investiții. Investițiile trebuie să fie prioritatea principală”, a explicat Gavriliță.

Potrivit ministrului, această abordare este agreată inclusiv cu Fondul Monetar Internațional, iar țintele privind reducerea deficitului nu trebuie să afecteze implementarea proiectelor strategice.

„Acolo unde avem țintele de deficit, nu trebuie să afecteze capacitatea noastră de a implementa investițiile care sunt prioritare”, a precizat ministrul Finanțelor.

Autoritățile susțin că reducerea deficitului bugetar va permite, pe termen mediu, diminuarea costurilor de finanțare și menținerea investițiilor publice ca motor principal al dezvoltării economice.

Deficitul bugetar pentru anul 2026 este de 21 miliarde de lei, ceea ce e echivalentul cu 5% din PIB. Autoritățile și-au asumat reducerea deficitului bugetar la 3,5% din PIB până în anul 2029, obiectiv stabilit prin noul program agreat cu Fondul Monetar.