Probleme în industria moldovenească! S-a comprimat cu 3,6% în 2023

În 2023, volumul producției industriale din Republica Moldova a constituit 87,6 miliarde de lei, înregistrând o scădere de 3,6% în prețuri comparabile față de anul precedent. Aceste date au fost prezentate recent de Biroul Național de Statistică (BNS), care anterior nu a publicat informații privind volumul producției industriale în cifre absolute pentru anul 2022.

Potrivit BNS, industria prelucrătoare a avut cea mai mare pondere în totalul producției industriale, reprezentând 83,9% din valoarea totală, urmată de sectorul „producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă” cu 12,4%. Valoarea bunurilor produse în industria prelucrătoare a fost de 73,5 miliarde de lei în 2023, comparativ cu 73,7 miliarde de lei în 2022.

Industria alimentară a avut o contribuție semnificativă, producând bunuri în valoare de 28,1 miliarde de lei în 2023, față de 29,6 miliarde de lei în 2022, reprezentând 32,1% din valoarea totală a producției. Alte segmente importante includ producția de produse din minerale nemetalice (8,9%), producția de băuturi (8,2%), producția de autoturisme, remorci și semiremorci (7,5%), producția de cauciuc și mase plastice (3,6%), producția de îmbrăcăminte (3,5%) și producția de produse textile (3,4%).

În ceea ce privește piața de desfacere, 65,5% din volumul total al produselor industriale a fost destinat pieței interne, în creștere față de 64,5% în 2022, în timp ce 34,5% din produse au fost livrate pe piața externă, comparativ cu 35,5% în anul precedent.

Întreprinderile cu capital privat au avut cea mai mare pondere în volumul total al produselor industriale, contribuind cu 49,4% (43,2 miliarde de lei), urmate de întreprinderile cu capital străin (19,8%) și cele cu capital mixt (17,3%). Întreprinderile de stat au deținut o pondere de 12,4%, iar cele cu formă mixtă de proprietate fără participare străină au contribuit cu 1,1%.

Din punct de vedere regional, 52,9% din activitatea industrială s-a concentrat în municipiul Chișinău, 22% în regiunea Nord, 17,1% în regiunea Centru, 4,9% în regiunea Sud și 3,1% în UTA Găgăuzia. Întreprinderile din UTA Găgăuzia și regiunea Nord au avut cea mai mare pondere a produselor livrate pe piața externă, cu 56% și respectiv 50,2%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.