Previziuni pesimiste pentru piața imobiliară: Scumpirea apartamentelor va continua

30 Iul. 2024, 13:17
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Iul. 2024, 13:17 // Actual //  bani.md

În anul 2023, prețurile apartamentelor au continuat să crească, conform datelor Băncii Naționale a Moldovei. Trendul ascendent înregistrat din 2020 s-a menținut, cu o apreciere moderată de 4,4% a indicelui prețului bunurilor imobile rezidențiale (RPPI), ajungând la 142,3% la finele anului. Valoarea maximă a fost atinsă în primul trimestru, când indicele a atins 142,9%.

Creșterea prețurilor a fost vizibilă atât pe piața primară, cu un avans de aproximativ 5,3%, cât și pe piața secundară, unde indicele RPPI a crescut cu 4,2%. Principalul factor care a stimulat cererea este oportunitatea de creditare imobiliară.

După o scădere a cererii de credite ipotecare în 2022, în 2023 s-a observat o creștere a volumului de credite acordate, totalizând 3.329,6 milioane MDL, în creștere cu 14% față de anul anterior. Cu toate acestea, majorarea costurilor de creditare și inflația continuă au contribuit la menținerea unui acces mai restricționat la finanțare.

Conform BNM, oferta limitată și reducerea autorizațiilor de construcție, în special în Chișinău, combinată cu creșterea prețurilor materialelor de construcție post-pandemie, ar putea descuraja dezvoltarea proiectelor imobiliare pe termen mediu. Aceasta va conduce la o ofertă limitată de bunuri imobile noi și, implicit, la o creștere a prețurilor.

Creșterea cheltuielilor și accesul restricționat la finanțare, amplificate de incertitudinea geopolitică, ar putea reduce cererea pe piața imobiliară, comparativ cu anii anteriori. Astfel, în ciuda unei cereri constante, prețurile apartamentelor ar putea continua să crească, afectând accesibilitatea și dinamica pieței imobiliare din Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Iun. 2026, 16:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Iun. 2026, 16:44 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!