Ultima mare bancă străină din Rusia închide posibilitatea transferurilor valutare în străinătate pentru ruși

Ultima „fereastră financiară” pentru cetățenii și companiile rusești începe să se închidă. Raiffeisenbank, cea mai mare dintre băncile străine care continuă să opereze în Rusia, va suspenda, începând cu 2 septembrie, transferurile valutare internaționale pentru clienții persoane fizice, conform informațiilor furnizate de Frank RG și confirmate de serviciul de suport al băncii.

Această măsură a fost impusă de către grupul austriac RBI, care este proprietarul Raiffeisenbank, la solicitarea Băncii Centrale Europene. „Ne pare rău dacă această situație afectează planurile dumneavoastră financiare, dar nu putem influența această decizie”, a declarat Raiffeisenbank.

Un alt reprezentant al băncii a menționat că, din cauza cerințelor BCE, ar putea fi suspendate și alte produse ale băncii. Dacă banca nu reușește să se conformeze reglementărilor, există riscul ca Raiffeisenbank să își oprească complet activitatea în Rusia.

Banca Centrală Europeană a cerut Raiffeisenbank să reducă de trei ori transferurile de bani și creditarea pentru clienții ruși până în 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#raifaisen #exit #banca #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să consume mai mult decât produce, iar acest dezechilibru structural se vede clar în datele oficiale ale Băncii Naționale a Moldovei pentru trimestrul III 2025. Deficitul contului curent a ajuns la 867,1 milioane de dolari, echivalentul a 14,3% din PIB, un nivel considerat critic pentru o economie mică și dependentă de importuri.

Chiar dacă deficitul este ușor mai mic față de aceeași perioadă din 2024, problema de fond rămâne neschimbată. Moldova importă masiv și exportă insuficient. Doar în trimestrul III, deficitul comerțului exterior cu bunuri a depășit 1,65 miliarde de dolari, în condițiile în care importurile au crescut mai rapid decât exporturile

Raportat la PIB, balanța comercială cu bunuri indică un dezechilibru de –22,9%, ceea ce înseamnă că aproape un sfert din valoarea economiei este „înghițită” de diferența dintre ce cumpărăm din afară și ce reușim să vindem

Importurile de bunuri și servicii reprezintă 52,5% din PIB, în timp ce exporturile se opresc la doar 29,6%, o diferență care explică presiunea constantă asupra contului curent.

Situația este agravată de structura economiei. Moldova exportă preponderent produse primare și agroalimentare, cu valoare adăugată redusă, dar importă masiv energie, produse industriale, echipamente și bunuri de consum. Doar importurile de produse energetice și electricitate au depășit 423 milioane de dolari într-un singur trimestru, în pofida scăderii prețului la gaz, creșterea fiind alimentată de majorarea importurilor de energie electrică

Excedentul din servicii și banii trimiși de moldovenii din diaspora mai atenuează șocul, dar nu rezolvă problema. Remiterile și transferurile curente funcționează ca un „colac de salvare” temporar, nu ca un motor de dezvoltare. Fără ele, deficitul extern ar fi exploziv.