Proiectul noului gazoduct din Rusia către China a fost abandonat definitiv

Proiectul ambițios al lui Vladimir Putin de a crește livrările de gaze către China și de a construi un nou gazoduct, „Puterea Siberiei-2”, a fost pus pe pauză pentru o perioadă îndelungată. Mongolia, țara prin care urma să treacă conducta de 2.500 de kilometri, nu a inclus gazoductul „Gazprom” în planul său național de dezvoltare până în 2028, conform publicației The South China Morning Post.

Rusia a propus Mongoliei, pe lângă veniturile din tranzit, și posibilitatea de a primi gaze din conducta cu o capacitate proiectată de 50 de miliarde de metri cubi pe an. Cu toate acestea, Moscova nu a reușit să ajungă la un acord cu Beijingul, a declarat pentru SCMP fostul membru al Consiliului de Securitate din Mongolia, Munkhnara Bayarlkhavga. „Ne aflăm într-o pauză lungă, deoarece Moscova nu mai crede că poate obține de la Beijing înțelegerea dorită, iar cel mai probabil, proiectul este amânat pentru vremuri mai bune”, a spus el.

Putin i-a propus în 2022 lui Xi Jinping să crească achizițiile de gaze rusești la 100 de miliarde de metri cubi pe an pentru a înlocui piața europeană pierdută de „Gazprom”. Însă, în ciuda declarațiilor privind „parteneriatul strategic” fără limite și a vizitei lui Putin la Beijing, președintele Chinei nu a dat „undă verde” pentru construcția gazoductului. Potrivit Financial Times, obstacolul principal a fost prețul gazului: China a cerut reducerea acestuia la nivelul intern din Rusia, adică aproximativ 60 de dolari pentru o mie de metri cubi. Acest preț este de patru ori mai mic decât cel plătit de China în prezent, 260 de dolari pentru o mie de metri cubi prin gazoductul „Puterea Siberiei-1”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gazoduct #china #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu avertizează că procesul recent de reevaluare a bunurilor imobiliare poate duce la o creștere semnificativă a impozitului pe proprietate achitat anual de cetățeni, în condițiile în care valoarea cadastrală a locuințelor a crescut de 3–4 ori.

Potrivit lui Chicu, impozitul pe bunurile imobiliare se calculează ca procent din valoarea locuinței, iar majorarea valorii cadastrale va duce automat la sume mai mari de plată. „Dacă valoarea a crescut de patru ori, respectiv și impozitul anual va crește”, a declarat deputatul.

Ion Chicu a explicat că articolul 280 din Codul fiscal prevede în prezent o cotă minimă obligatorie de 0,05%, pe care autoritățile publice locale nu o pot coborî, chiar dacă anterior aplicau cote mai mici. Drept exemplu, el a menționat municipiul Chișinău, unde timp de mai mulți ani impozitul pe bunurile imobiliare a fost de 0,01%.

„Dacă valoarea imobilului a crescut de patru ori, iar autoritățile locale sunt obligate să aplice minimum 0,05%, atunci chiar și în cea mai favorabilă variantă suma impozitului se dublează”, a subliniat Chicu.

În acest context, deputații Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, din cadrul fracțiunii Alternativa, au înregistrat un proiect de modificare a Codului fiscal, care prevede eliminarea pragului minim al cotei de impozitare. Inițiativa urmărește să ofere autorităților publice locale libertatea de a stabili cote mai mici și să evite transferarea responsabilității politice asupra acestora.

„Scopul nostru este ca cetățenii să nu ajungă să plătească un impozit dublu pentru o locuință care, în realitate, nu s-a scumpit. Aceasta este esența inițiativei”, a declarat Ion Chicu.

Între timp, directorul general al Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, a declarat săptămâna trecută, că la doar o săptămână de la lansarea rezultatelor evaluării și reevaluării bunurilor imobile, au fost depuse deja circa 900 de contestații de către cetățeni.