Proiectul noului gazoduct din Rusia către China a fost abandonat definitiv

Proiectul ambițios al lui Vladimir Putin de a crește livrările de gaze către China și de a construi un nou gazoduct, „Puterea Siberiei-2”, a fost pus pe pauză pentru o perioadă îndelungată. Mongolia, țara prin care urma să treacă conducta de 2.500 de kilometri, nu a inclus gazoductul „Gazprom” în planul său național de dezvoltare până în 2028, conform publicației The South China Morning Post.

Rusia a propus Mongoliei, pe lângă veniturile din tranzit, și posibilitatea de a primi gaze din conducta cu o capacitate proiectată de 50 de miliarde de metri cubi pe an. Cu toate acestea, Moscova nu a reușit să ajungă la un acord cu Beijingul, a declarat pentru SCMP fostul membru al Consiliului de Securitate din Mongolia, Munkhnara Bayarlkhavga. „Ne aflăm într-o pauză lungă, deoarece Moscova nu mai crede că poate obține de la Beijing înțelegerea dorită, iar cel mai probabil, proiectul este amânat pentru vremuri mai bune”, a spus el.

Putin i-a propus în 2022 lui Xi Jinping să crească achizițiile de gaze rusești la 100 de miliarde de metri cubi pe an pentru a înlocui piața europeană pierdută de „Gazprom”. Însă, în ciuda declarațiilor privind „parteneriatul strategic” fără limite și a vizitei lui Putin la Beijing, președintele Chinei nu a dat „undă verde” pentru construcția gazoductului. Potrivit Financial Times, obstacolul principal a fost prețul gazului: China a cerut reducerea acestuia la nivelul intern din Rusia, adică aproximativ 60 de dolari pentru o mie de metri cubi. Acest preț este de patru ori mai mic decât cel plătit de China în prezent, 260 de dolari pentru o mie de metri cubi prin gazoductul „Puterea Siberiei-1”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gazoduct #china #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au decis să înghețe, temporar, majorarea tarifelor vamale pentru mai multe țări, inclusiv Republica Moldova. În următoarele 90 de zile, taxa de import pentru mărfurile moldovenești pe piața americană va rămâne la nivelul de 10%, și nu va fi majorată la 31%, așa cum era planificat inițial de administrația fostului președinte Donald Trump.

Cu toate acestea, Ministerul Economiei a convocat pe 9 aprilie o reuniune cu 50 de exportatori moldoveni activi pe piața SUA pentru a analiza impactul acestei decizii asupra afacerilor lor.

Unul dintre cei mai afectați este producătorul de sucuri Speranța Con, care se teme că produsele sale nu vor mai fi competitive în condițiile noilor tarife. Compania ia în calcul reorientarea către Uniunea Europeană și piețele asiatice.

Vinificatorii afirmă că este încă dificil de evaluat efectul noilor tarife, dar și aceștia își propun extinderea pe piețele europene. Brandul de îmbrăcăminte Julia Allert atrage atenția că retragerea de pe piața americană ar fi complicată, în special din cauza dezvoltării puternice a comerțului online și a notorietății deja dobândite în rândul consumatorilor americani.

În sectorul IT și outsourcing, companiile moldovenești – în special cele din logistică și transport – consideră că tarifele nu le afectează direct, însă scăderea veniturilor în 2025 este evidentă. Peste 600 de companii care prestează servicii pentru piața americană resimt deja presiuni financiare, cauzate de măsurile protecționiste ale fostei administrații Trump.

Mediul de afaceri și autoritățile propun păstrarea și consolidarea poziției Moldovei în lanțurile globale de valoare adăugată, în special în industriile auto și textilă, sprijin guvernamental personalizat pentru fiecare categorie de produs afectat de noile tarife și demararea negocierilor cu partenerii europeni și identificarea de noi piețe externe pentru produsele moldovenești.

În anul 2024, exporturile Republicii Moldova către SUA au reprezentat 2,5% din volumul total, echivalentul a 90 de milioane de dolari, în timp ce importurile din SUA au atins 1,5% (135 milioane de dolari).

Principalele produse moldovenești exportate în SUA au fost vinuri de desert – 48% din totalul exporturilor, sucuri din fructe (în special de mere) – 14%, piese și dispozitive din plastic pentru transport – 9%, băuturi alcoolice – 5%, articole vestimentare – 3% și produse de cofetărie – 2%.