UE: Moldova face pași înainte, dar are bănci slabe, piețe subdezvoltate și zero fonduri private de pensii

Uniunea Europeană constată că Republica Moldova a făcut pași importanți în alinierea cadrului său financiar la standardele europene, însă avertizează că reformele în domeniul protecției consumatorilor, digitalizării și supravegherii piețelor financiare rămân insuficiente, potrivit raportului anual privind procesul de extindere.

Documentul arată că, deși au fost adoptate amendamente legislative pentru a armoniza reglementările bancare cu directivele UE CRD/CRR, țara trebuie să continue eforturile pentru a consolida capacitatea instituțională a Băncii Naționale a Moldovei (BNM) și a Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF). Aceste instituții se confruntă în continuare cu lipsă de personal și resurse, fapt care afectează supravegherea piețelor și protecția investitorilor.

UE remarcă și unele îmbunătățiri în reglementarea sectorului bancar și a conglomeratelor financiare, prin introducerea cerințelor privind raportul de finanțare stabilă (NSFR), raportul de lichiditate (LCR) și expunerile mari, însă subliniază că mecanismul MREL (cerințe minime pentru fonduri proprii și pasive eligibile) nu va deveni aplicabil decât în 2030.

Pe partea de protecție a consumatorilor, Bruxellesul constată că legislația Moldovei „nu abordează adecvat drepturile clienților din sectorul financiar”, deși în iulie 2025 au fost aprobate amendamente care extind competențele CNPF.

În domeniul asigurărilor și pensiilor, raportul notează că piața rămâne slab dezvoltată, fără fonduri de pensii ocupaționale private, deși BNM a emis și ajustat mai multe regulamente între septembrie 2024 și iulie 2025, pentru a se alinia practicilor europene. Primul fond de pensii voluntar a primit licență în octombrie 2024, dar nu există încă administratori privați activi.

În ceea ce privește piața de capital, UE salută adoptarea Strategiei Naționale de Dezvoltare a Pieței de Capital 2025–2030, care prevede extinderea participării investitorilor, dezvoltarea de noi instrumente (inclusiv obligațiuni verzi și ipotecare) și interconectarea cu Bursa de Valori București, dar avertizează că implementarea efectivă este „esențială și urgentă”.

Totodată, Bruxellesul subliniază progresele Moldovei în domeniul finanțelor sustenabile, după lansarea în martie 2025 a unei taxonomii naționale pentru finanțare verde, dar atrage atenția că nu există încă o strategie națională pentru digitalizarea sistemului financiar, iar activele virtuale nu sunt reglementate.

„Moldova trebuie să accelereze eforturile de aliniere la acquis-ul UE, consolidând instituțiile de reglementare și supraveghere, protecția consumatorilor și infrastructura digitală a pieței financiare”, se menționează în raport.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bănci #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Lira sterlină riscă să intre sub presiune în următoarele luni, după ce recuperarea puternică din ultimii ani a transformat-o în cea mai supraevaluată monedă din grupul statelor dezvoltate G10, potrivit unei analize realizate de banca americană Goldman Sachs.

Strategul Goldman Sachs, Stuart Jenkins, susține că moneda britanică a depășit nivelul justificat de fundamentele economice, iar efectele Brexitului continuă să influențeze valoarea sa reală.

„Brexitul a redus probabil valoarea justă a lirei cu aproximativ 6%. După aprecierea semnificativă din ultimii ani, lira sterlină este cea mai supraevaluată monedă din G10”, a declarat Jenkins într-o notă adresată investitorilor.

Deși Marea Britanie a părăsit oficial Uniunea Europeană în 2020, lira sterlină a recuperat o mare parte din terenul pierdut după referendumul din 2016. Moneda britanică s-a apreciat cu circa 1,5% față de dolar după Brexit, însă rămâne cu aproximativ 10% sub nivelul anterior votului care a decis ieșirea țării din UE.

Analiștii consideră că spațiul pentru noi creșteri este limitat, deoarece cea mai mare parte a discountului generat de Brexit a fost deja recuperată.

În plus, lira ar putea fi afectată de o combinație de factori economici și politici. Investitorii urmăresc atent deciziile viitoare ale Băncii Angliei, dar și evoluțiile de pe scena politică britanică.

Potrivit Goldman Sachs, diferențele dintre politica monetară a Băncii Angliei și cea a principalelor bănci centrale, precum Banca Centrală Europeană și Rezerva Federală a SUA, ar putea pune presiune asupra monedei britanice. În același timp, incertitudinea politică din Regatul Unit amplifică volatilitatea de pe piețe.

Investitorii așteaptă și rezultatele alegerilor parțiale din circumscripția Makerfield, care ar putea alimenta speculațiile privind viitorul premierului britanic Keir Starmer.

Cu toate acestea, Stuart Jenkins consideră că, pe termen lung, situația lirei este mai puțin alarmantă. Analiza bazată pe indicatorii istorici ai ultimilor 30 de ani arată că moneda britanică se află aproape de valorile sale normale.

Expertul mai afirmă că o eventuală consolidare a relațiilor comerciale dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană ar putea susține moneda și ar compensa o parte dintre efectele negative asociate Brexitului.

Chiar și așa, Goldman Sachs avertizează că actualul nivel al lirei sterline reprezintă un obstacol important pentru noi aprecieri în perioada următoare și poate limita potențialul de creștere al monedei britanice pe termen mediu.