Fumul accizelor se ridică, dar banii nu se văd! UE cere Moldovei să închidă robinetul evaziunii

Republica Moldova a făcut pași importanți în apropierea legislației fiscale de standardele Uniunii Europene, însă are în continuare restanțe la accize, taxe energetice și aplicarea directivelor împotriva evaziunii fiscale, potrivit raportului anual al Comisiei Europene privind extinderea.

Documentul notează că, în iunie 2025, au fost introduse în Codul fiscal prevederi privind mecanismul de taxare inversă a TVA-ului pentru comerțul cu energie electrică și gaze naturale, care vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2026. Aceste modificări vor simplifica operațiunile comercianților și furnizorilor, eliminând sarcina administrativă privind plata și rambursarea TVA.

În prezent, Moldova aplică o cotă standard de TVA de 20%, cote reduse de 8% și o serie de scutiri și restituiri parțial armonizate cu acquis-ul comunitar.

În domeniul accizelor, Guvernul a aprobat în iunie 2025 un proiect de lege pentru alinierea parțială la directivele UE privind regimul, structura și nivelul accizelor la produsele din tutun și alcool, însă ratele accizelor pentru produsele din tutun nu sunt încă conforme cu normele europene. De asemenea, nu s-au înregistrat progrese în armonizarea accizelor pentru produsele energetice.

Bruxellesul recomandă Moldovei să accelereze implementarea sistemelor electronice europene de control și urmărire a mărfurilor accizabile — Excise Movement and Control System (EMCS) și SEED, registrul electronic al operatorilor economici autorizați să comercializeze aceste produse.

În aprilie 2025, Guvernul a aprobat un regulament privind sistemul de urmărire și trasabilitate a produselor din tutun, inspirat din Directiva europeană privind tutunul. Acesta urmează să intre în vigoare în 2026 și va permite combaterea mai eficientă a contrabandei și creșterea veniturilor bugetare.

În ceea ce privește impozitele directe, Moldova menține un impozit unic pe venit de 12% pentru persoane fizice și juridice, respectiv 7% pentru regimurile speciale, cum ar fi parcurile IT și zonele economice libere. Țara trebuie însă să se alinieze directivelor europene privind fuziunile, reorganizările transfrontaliere și companiile mamă-filiale, precum și la Directiva privind combaterea evitării plății impozitelor (ATAD).

Deși Moldova este membră a Cadrului Inclusiv OCDE pentru combaterea erodării bazei fiscale (BEPS), nu a implementat încă impozitul minim global pentru grupurile multinaționale. Un plan de acțiune pentru implementarea standardelor BEPS este în curs de elaborare.

Pe partea administrativă, Serviciul Fiscal de Stat continuă să aplice Programul anual de conformare a contribuabililor pentru 2025, concentrat pe sectoare cu risc ridicat – comerț, construcții, producție și retail. Totodată, un Program de dezvoltare IT pentru perioada 2025–2027, care urmărește interconectarea cu sistemele fiscale europene, este finalizat, dar nu a fost încă aprobat de Guvern.

UE subliniază că digitalizarea administrației fiscale, automatizarea controalelor și extinderea cooperării internaționale sunt condiții-cheie pentru ca Moldova să atingă standarde europene de transparență și eficiență fiscală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#accize #taxe #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Atacurile tot mai frecvente asupra porturilor și infrastructurii din regiunea Mării Negre încep să redeseneze fluxurile mondiale de cereale. Marii cumpărători din Asia caută furnizori alternativi pentru grâu și uleiuri vegetale, în condițiile în care exporturile Ucrainei și Rusiei au scăzut puternic, iar costurile transportului au explodat, potrivit Bloomberg.

Situația este cu atât mai sensibilă cu cât Rusia și Ucraina asigură împreună peste un sfert din exporturile mondiale de grâu. În mod tradițional, cerealele din regiunea Mării Negre sunt printre cele mai ieftine în această perioadă a anului și au o pondere importantă pe piața internațională.

În prima jumătate a lunii august, exporturile de cereale ale Ucrainei s-au prăbușit cu 75% față de perioada similară a anului trecut. În cazul Rusiei, livrările din august ar urma să fie cu 56% sub media ultimilor cinci ani, potrivit estimărilor ProZerno.

Tensiunile au început deja să se reflecte în prețuri. Contractele futures pentru grâu tranzacționate la Chicago au crescut cu aproximativ 15% de la sfârșitul lunii iunie.

Problemele apar într-un moment critic al sezonului, când volume importante din noua recoltă ar trebui să ajungă pe piața mondială. Regiunea Mării Negre este unul dintre principalii furnizori mondiali de cereale și ulei de floarea-soarelui, produsele fiind exportate în special către Asia, Africa și Europa.

Indonezia, al doilea cel mai mare importator mondial de grâu, a cumpărat recent grâu australian cu livrare în septembrie și octombrie. Și alte state din Asia de Sud-Est au rezervat cereale australiene pentru aceeași perioadă.

În același timp, cumpărători din Bangladesh au solicitat oferte pentru grâu din România, iar pe piață au apărut inclusiv solicitări pentru produse din America de Nord.

România și Bulgaria ar putea beneficia de perturbarea rutelor tradiționale din Marea Neagră. Comercianții care trebuie să livreze grâu ucrainean sau rusesc către clienții asiatici întâmpină dificultăți în găsirea armatorilor dispuși să opereze în zona afectată de război. În unele cazuri, traderii au propus înlocuirea cerealelor contractate cu marfă provenită din România și Bulgaria.

Alte contracte, care nu permiteau o asemenea flexibilitate, ar fi fost reziliate invocându-se situații de forță majoră.

Problemele sunt amplificate de perturbarea activității porturilor. Trei terminale importante din portul rusesc Novorossiisk și-au suspendat temporar activitatea după un atac cu drone. Ucraina, la rândul său, a anunțat că în luna august niciun vas nu a intrat în porturile din zona Odesa Mare.

Costurile transportului au crescut puternic. Tariful de navlosire pentru transportarea mărfurilor din Ucraina către Indonezia a ajuns în august la aproximativ 90 de dolari pe tonă, față de 70 de dolari cu doar câteva săptămâni înainte.

Probleme sunt semnalate și în apropierea portului Novorossiisk, unde unele nave desemnate pentru încărcare ar fi rămas în așteptare în Marea Neagră, la distanță de terminalele de cereale.

Criza afectează și piața uleiurilor vegetale. India a început să caute surse alternative de ulei de palmier, soia și rapiță pentru a compensa întârzierile livrărilor de ulei de floarea-soarelui din regiunea Mării Negre. Unele companii indiene s-au orientat deja către furnizori din statele baltice și Argentina.

Impactul asupra pieței alimentare mondiale va depinde de durata perturbărilor. Ucraina pregătește noi rute feroviare pentru exportul cerealelor, iar Rusia analizează, la rândul său, alternative pentru transportarea produselor agricole.

Noile coridoare terestre sunt însă puțin probabil să poată înlocui integral capacitatea porturilor de la Marea Neagră. Autoritățile de la Kiev avertizează că, dacă porturile vor rămâne închise, aproximativ 30 de milioane de tone de exporturi agricole ucrainene ar putea să nu mai ajungă pe piața mondială.

Analiștii S&P Global Energy avertizează că prețurile grâului ar putea continua să crească, în condițiile în care piața ar putea subestima impactul perturbării infrastructurii de export din Rusia și Ucraina asupra disponibilității cerealelor la nivel mondial.