România are depozitele burdușite cu gaz

02 Sept. 2024, 11:09
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Sept. 2024, 11:09 // Actual //  bani.md

România și-a îndeplinit obiectivul de stocare a gazelor naturale pentru perioada de iarnă, susține Sebastian Burduja, ministerul Energiei, care a vorbit pe această temă la Radio România Actualități.

“Pe gaze avem un grad de umplere de 92%, România și-a îndeplinit ținta europeană cu mai bine de două luni înainte de termen. Asta înseamnă că suntem pregătiți să înfruntăm o iarnă normală, iar dacă va fi o iarnă grea, avem, așa cum am avut și anul trecut, resurse de eventuale importuri de gaz. Noi ne așteptăm la o iarnă normală, în care să putem depăși această iarnă cu ceea ce avem înmagazinat, și avem la data la care vorbim, 2 septembrie, mai mult chiar și decât anul trecut, când am avut înmagazinat un nivel record. Deci cu ceea ce am înmagazinat și cu ceea ce se produce pe timp de iarnă n-ar trebui să fie probleme”, a declarat ministrul. “Pe zona de cărbune, stocurile de la Complexul Energetic Oltenia, le-am văzut personal, le-am inspectat, sunt la un nivel satisfăcător, iar gradul de umplere din lacurile de acumulare depășește 70-75%. Deși a fost un an secetos, noi ne-am conservat această resursă din hidrocentralele cu lacuri de acumulare, astfel încât și dacă va fi o toamnă, de asemenea, secetoasă, să putem avea suficientă resursă în hidrocentralele noastre”, a spus Burduja.

În ceea ce privește creșterile de prețuri din piață, ministrul a amintit că în România facturile sunt plafonate până la 1 aprilie anul viitor. “Deci ei nu vor resimți aceste creșteri de pe bursa energiei. Este o poză în timp, se modifică în fiecare zi. Într-adevăr, în ultima perioadă s-au plătit prețuri mai mari pe această bursă. De ce? A fost în primul rând secetă, a fost, cred, cel mai secetos an din ultimul deceniu din ceea ce spunea ministrul mediului, ministru Fechet. A fost, de asemenea, o perioadă fără mult vânt, fiind foarte cald, au fost și episoade de caniculă, deci, iarăși, ne-a lipsit energia eoliană și, sigur, au fost și niște probleme în zona de infrastructură care nu au permis României, și nu doar României, și Bulgariei, Greciei, Poloniei, statelor baltice, să aibă acces la energia mai verde şi mai ieftină din vestul Europei, pentru că s-a lucrat la nişte linii de interconexiune, în mod deosebit în Ungaria”, a spus Burduja.

Dar ce se va întâmpla după 1 aprilie 2025?

“La 1 aprilie 2025 expiră actuala schemă de plafonare compensare. Cel mai probabil dacă nu există circumstanțe excepționale în Ucraina, Republica Moldova sau, în fine, în regiune, va trebui să optimizăm această schemă sau să o aducem în marja unei piețe cât mai libere. Asta ce va însemna? Că, pe de o parte, pentru românii care au un consum mai mare de peste 300 de kilowați oră și plătesc acel 1,3 lei per kilowatt-oră astăzi, așteptarea noastră este ca facturile să se reducă, iar pentru românii care au cel mai mic prag de 0,68 lei kilowatt-oră, sigur pe prețurile actuale, excluzând toate taxele, TVA-ul, taxa de cogenerare, de certificate verzi ș.a.m.d., fără o măsură de sprijin sigur că e greu de menținut actualul nivel al facturilor. Noi la asta lucrăm să facem o măsură de sprijin astfel încât românii vulnerabili, cei care au nevoie de acest ajutor de la stat și nu doar cei care poate au posibilități, dar au un consum mic, să beneficieze într-adevăr de măsură de sprijin, astfel încât facturile să nu le crească. Doar ca să aibă toată lumea o imagine corectă, la un consum de sub 100 de kilowați-oră pe lună, asta înseamnă astăzi, pe preţurile plafonate, un cost la factură de 40-42 lei într-o lună de zile”, a spus Burduja.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

18 Aug. 2026, 16:51
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
18 Aug. 2026, 16:51 // Actual //  Grîu Tatiana

15 încăperi nelocuibile, cu o suprafață totală de aproximativ 646,6 metri pătrați, gestionate de Î.S. „Aeroportul Internațional Chișinău”, ar putea fi scoase la privatizare prin licitație. Propunerea de includere a acestor bunuri în lista proprietăților de stat supuse privatizării a venit din partea Aeroportului, printr-un demers transmis Agenției Proprietății Publice la 16 iunie 2026.

Spațiile, indicate ca subsoluri, sunt amplasate în blocuri de locuințe din Chișinău, în special în sectorul Botanica, pe bulevardele Dacia 71/2 și 73/2, dar și pe strada Calea Ieșilor, 45. Cea mai mare încăpere din listă are 258,7 metri pătrați și se află pe strada Calea Ieșilor, 45.

Printre celelalte spații se regăsesc încăperi de 53,4 metri pătrați, 53,2 metri pătrați și 52 de metri pătrați, dar și spații mult mai mici, de aproximativ 15–17 metri pătrați. Toate sunt prevăzute pentru vânzare prin licitație.

Motivul este unul simplu: aceste spații nu sunt necesare activității Aeroportului. Documentul precizează că ele nu se află în perimetrul operațional al Aeroportului Internațional Chișinău, pe platforma aeroportuară sau pe terenul aferent și nu au fost, nu sunt și nu urmează să fie utilizate pentru activități operaționale, de producție ori comerciale.

În plus, încăperile nu fac parte din bunurile depuse în capitalul social al întreprinderii, iar menținerea lor în gestiunea Aeroportului nu mai este considerată justificată din punct de vedere funcțional. APP susține că înstrăinarea acestor spații nu va afecta integritatea patrimoniului întreprinderii și nici activitatea aeroportuară.

Proiectul nu stabilește deocamdată prețurile de pornire și nici data licitațiilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!