Turcia vrea să reducă dependența față de Gazprom. A semnat un acord cu compania Shell pentru furnizarea de LNG

Turcia a încheiat un acord pe termen lung privind gazele naturale lichefiate (GNL) cu o mare companie energetică europeană, Shell, acesta fiind cel mai recent semn al modului în care Ankara încearcă să își reducă dependența de energia rusească, scrie Financial Times.

Shell va furniza companiei de stat turce de gaze Botaș aproximativ 2,9 milioane de tone de GNL pe an timp de 10 ani, începând din 2027 – aproximativ 8% din consumul anual de gaze al Turciei – a declarat luni ministrul energiei Alparslan Bayraktar.

Acordul vine la doar câteva luni după ce Bayraktar a declarat că Turcia se află în discuții cu grupul energetic american ExxonMobil cu privire la un acord de GNL de dimensiuni similare, menit să creeze un „nou portofoliu de aprovizionare” care să reducă dependența sa de un singur partener. Anul trecut, livrările din Rusia au reprezentat peste 40 % din consumul de gaze naturale al Turciei.

Turcia îşi acoperă aproape tot necesarul de gaze din importuri şi anul trecut a cumpărat 14,3 miliarde metri cubi, sau 28,3% din cantitatea totală de 50,5 miliarde metri cubi consumată anul trecut, sub formă de gaze naturale lichefiate (GNL).

Reuters precizează că Turcia beneficiază de o flexibilitate pe partea de aprovizionare, în condiţiile în care îşi poate acoperi consumul naţional cu gaze lichefiate în loc de gaze livrate prin conducte, dacă situaţia o impune, cu o capacitate de gazeificare de 160 milioane metri cubi de gaze lichefiate pe zi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tutcia #LNG #dependenta #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova continuă să se afle într-o zonă de stagnare, potrivit celei mai recente ediții a Indicatorului Expert-Grup „Termometrul Economic al Moldovei”, care sintetizează evoluția principalilor indicatori economici publicați de Biroul Național de Statistică și Banca Națională a Moldovei.

Datele pentru aprilie 2026 arată că indicatorul compozit a ajuns la +0,07 deviații standard față de media istorică, în timp ce media mobilă pe trei luni s-a situat la +0,04 deviații standard. Ambele valori se încadrează în intervalul definit de autori drept regim de stagnare.

Potrivit Expert-Grup, economia beneficiază de impulsuri pozitive din partea producției industriale, comerțului cu amănuntul și exporturilor. În aprilie, comerțul cu amănuntul a avut cea mai mare contribuție pozitivă la indicator (+0,18σ), urmat de producția industrială (+0,15σ) și exporturi (+0,03σ), care au crescut cu 13,5% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Cu toate acestea, semnalele favorabile sunt contrabalansate de creșterea primei de risc din economie și de deteriorarea calității portofoliilor bancare. Cea mai mare contribuție negativă provine din diferența dintre randamentul valorilor mobiliare de stat la 364 de zile și rata de bază a BNM (-0,20σ), urmată de evoluția creditelor neperformante (-0,11σ).

„Creșterea primei de risc dintre randamentul VMS și rata de bază a menținut media mobilă în jurul valorii zero regim de stagnare în primele luni ale anului 2026”, se arată în analiza Expert-Grup.

Autorii studiului notează că economia a traversat în ultimii ani mai multe șocuri, de la criza bancară din 2014-2015 și pandemia COVID-19 până la efectele războiului din Ucraina și crizei energetice. După o perioadă îndelungată de declin și stagnare, indicatorul a revenit în teritoriu pozitiv în a doua jumătate a anului 2025, însă fără a semnala încă o creștere economică robustă.

Potrivit Expert-Grup, indicatorul urmărește relativ fidel evoluția PIB-ului și a anticipat o parte importantă a recesiunilor din ultimii 15 ani. În primul trimestru al anului 2026, semnalul de stagnare transmis de indicator a coincis cu încetinirea creșterii economice la doar 0,4%.

Conform metodologiei utilizate, economia intră în regim de creștere atunci când indicatorul depășește pragul de +0,1 deviații standard, iar valorile sub -0,1 semnalează declin economic.

#stagnare #recesiune #economie