Prețul votului prin corespondență: Cheltuielile vor fi suportate în funcție de numărul alegătorilor

Prețul final al votului prin corespondență depinde de numărul alegătorilor care vor alege să își exprime opțiunea prin poștă, la alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea la UE, desfășurate pe 20 octombrie. Bugetul anunțat de 19 milioane de lei este estimativ și s-a calculat pentru 10.000 de cetățeni.

Conform datelor de pe 5 septembrie 2024, pentru a vota prin corespondență s-au înregistrat 1342 de persoane. Termenul limită pentru înregistrarea prealabilă este vineri, 6 septembrie 2024. Conform reprezentanților CEC, bugetul pentru procedură se va micșora, fiind raportat la numărul de alegători care au ales să își exprime opțiunea electorală de la distanță.

Costul va fi calculat pentru trei trimeri poștale – expedierea buletinelor de vot alegătorului și recepționarea lor, după ce persoana a făcut alegerea. Votanții vor primi din start trei buletine de vot, inclusiv pentru turul doi al prezidențialelor, însă acestea vor avea conținut identic cu al celor din primul tur.

Prima trimitere poștală va fi expedierea plicului către persoana care va vota. A doua o reprezintă exprimarea opțiunii la referendum și în primul tur al prezidențialelor, iar cea de-a treia – votul din turul doi al alegerilor pentru funcția de președinte al Republicii Moldova.

Autoritățile din Republica Moldova pilotează proiectul de votare prin corespondență în Statele Unite ale Americii, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda și Islanda. Cei mai mulți moldoveni, peste 740, care au optat să participe la alegeri prin poștă locuiesc în SUA.

În Canada s-au înregistrat să voteze prin corespondență 376 de moldoveni, în Norvegia – 79, în Suedia – 68, în Finlanda – 58, iar în Islanda – 14.

#votul prin corespondenta #cheltuieli #alegeri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova va institui un sistem național de stocuri strategice de petrol și produse petroliere pentru cel puțin 90 de zile, pentru a preveni eventuale crize de aprovizionare cu carburanți. Măsura este prevăzută într-un proiect de lege elaborat de Ministerul Energiei, care stabilește reguli noi privind constituirea, administrarea și utilizarea rezervelor de urgență.

Potrivit proiectului, țara va trebui să mențină stocuri minime echivalente cu 90 de zile de importuri nete de produse petroliere sau 61 de zile de consum intern, fiind aplicată varianta cu valoarea cea mai mare. Conform calculelor prezentate în nota informativă, pentru anul de referință 2023 acest nivel ar însemna aproximativ 295 830 de tone echivalent petrol de produse petroliere.

Proiectul creează cadrul legal pentru asigurarea securității aprovizionării cu carburanți și pentru intervenția rapidă în cazul unor disfuncționalități majore pe piață. Inițiativa urmărește și alinierea legislației Republicii Moldova la normele europene, prin transpunerea Directivei europene privind obligația statelor de a menține rezerve minime de petrol și produse petroliere.

Pentru gestionarea acestor rezerve, documentul prevede crearea unei entități centrale de stocare, instituție publică autonomă, care va cumpăra, menține și elibera stocurile de urgență atunci când apare o perturbare majoră a aprovizionării. Potrivit notei informative, o parte importantă din rezerve, aproximativ 95 000 de tone de benzină și motorină, ar urma să fie constituite în formă materială, adică stocuri fizice gestionate direct de această entitate. Restul volumelor ar putea fi menținute de importatori sau prin contracte de stocare, inclusiv în afara țării, în condițiile stabilite de lege.

În același timp, Guvernul ar urma să creeze și un Consiliu pentru Securitatea Aprovizionării cu Produse Petroliere, format din reprezentanți ai autorităților și ai pieței energetice, care va analiza situațiile de risc și va propune măsuri în cazul unei posibile crize.

Datele incluse în document arată că Republica Moldova depinde aproape integral de importuri pentru consumul de carburanți. În 2023, importurile de produse petroliere au constituit aproximativ 825 de mii de tone, dintre care peste 70% au fost motorină și aproape 20% benzină.

Autorii proiectului susțin că instituirea stocurilor strategice va crește reziliența energetică a țării și va permite intervenția rapidă în cazul unor perturbări majore ale aprovizionării, reducând riscurile pentru economie, transport și sectorul agricol. În prezent, Republica Moldova nu dispune de un sistem funcțional de rezerve petroliere de urgență.

În prezent, potrivit datelor ANRE, stocurile de motorină din depozite și stațiile PECO sunt suficiente pentru aproximativ 15 zile, iar cele de benzină pentru circa 20 de zile.