Prețul votului prin corespondență: Cheltuielile vor fi suportate în funcție de numărul alegătorilor

Prețul final al votului prin corespondență depinde de numărul alegătorilor care vor alege să își exprime opțiunea prin poștă, la alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea la UE, desfășurate pe 20 octombrie. Bugetul anunțat de 19 milioane de lei este estimativ și s-a calculat pentru 10.000 de cetățeni.

Conform datelor de pe 5 septembrie 2024, pentru a vota prin corespondență s-au înregistrat 1342 de persoane. Termenul limită pentru înregistrarea prealabilă este vineri, 6 septembrie 2024. Conform reprezentanților CEC, bugetul pentru procedură se va micșora, fiind raportat la numărul de alegători care au ales să își exprime opțiunea electorală de la distanță.

Costul va fi calculat pentru trei trimeri poștale – expedierea buletinelor de vot alegătorului și recepționarea lor, după ce persoana a făcut alegerea. Votanții vor primi din start trei buletine de vot, inclusiv pentru turul doi al prezidențialelor, însă acestea vor avea conținut identic cu al celor din primul tur.

Prima trimitere poștală va fi expedierea plicului către persoana care va vota. A doua o reprezintă exprimarea opțiunii la referendum și în primul tur al prezidențialelor, iar cea de-a treia – votul din turul doi al alegerilor pentru funcția de președinte al Republicii Moldova.

Autoritățile din Republica Moldova pilotează proiectul de votare prin corespondență în Statele Unite ale Americii, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda și Islanda. Cei mai mulți moldoveni, peste 740, care au optat să participe la alegeri prin poștă locuiesc în SUA.

În Canada s-au înregistrat să voteze prin corespondență 376 de moldoveni, în Norvegia – 79, în Suedia – 68, în Finlanda – 58, iar în Islanda – 14.

#votul prin corespondenta #cheltuieli #alegeri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Forța Fermierilor a anunțat că agricultori din mai multe raioane ale Republicii Moldova, după două zile de proteste la nivel local, se simt ignorați de autorități. Aceștia se declară dezamăgiți că președinta Maia Sandu nu a răspuns solicitărilor lor și că nu a existat niciun anunț referitor la retrimiterea legii secetei în Parlament, lege despre care fermierii susțin că a fost adoptată în grabă, fără consultări.

Ca răspuns, fermierii au decis să își continue protestele și au planificat o manifestație în fața Președinției pe 19 septembrie, la ora 12:00. Un grup de reprezentanți ai agricultorilor va încerca să discute direct cu președinta țării, solicitând modificarea legii secetei conform propunerilor Asociației Forța Fermierilor. Între timp, tehnica agricolă rămâne amplasată pe marginea drumurilor, iar alte raioane urmează să se alăture protestelor în zilele următoare.

Fermierii cer ca legea să fie returnată în Parlament pentru a fi modificată de urgență, astfel încât să reflecte cerințele și nevoile agricultorilor afectați de secetă.

Legea votată vineri de Parlament prevede suspendarea pe șase luni a datoriilor agricole. Conform reprezentanților fermierilor, doar 20% dintre agricultori vor beneficia de această măsură, iar după expirarea termenului de suspendare, mulți dintre aceștia riscă să intre în insolvență din lipsa resurselor financiare pentru a-și plăti datoriile.