Prețul votului prin corespondență: Cheltuielile vor fi suportate în funcție de numărul alegătorilor

Prețul final al votului prin corespondență depinde de numărul alegătorilor care vor alege să își exprime opțiunea prin poștă, la alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea la UE, desfășurate pe 20 octombrie. Bugetul anunțat de 19 milioane de lei este estimativ și s-a calculat pentru 10.000 de cetățeni.

Conform datelor de pe 5 septembrie 2024, pentru a vota prin corespondență s-au înregistrat 1342 de persoane. Termenul limită pentru înregistrarea prealabilă este vineri, 6 septembrie 2024. Conform reprezentanților CEC, bugetul pentru procedură se va micșora, fiind raportat la numărul de alegători care au ales să își exprime opțiunea electorală de la distanță.

Costul va fi calculat pentru trei trimeri poștale – expedierea buletinelor de vot alegătorului și recepționarea lor, după ce persoana a făcut alegerea. Votanții vor primi din start trei buletine de vot, inclusiv pentru turul doi al prezidențialelor, însă acestea vor avea conținut identic cu al celor din primul tur.

Prima trimitere poștală va fi expedierea plicului către persoana care va vota. A doua o reprezintă exprimarea opțiunii la referendum și în primul tur al prezidențialelor, iar cea de-a treia – votul din turul doi al alegerilor pentru funcția de președinte al Republicii Moldova.

Autoritățile din Republica Moldova pilotează proiectul de votare prin corespondență în Statele Unite ale Americii, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda și Islanda. Cei mai mulți moldoveni, peste 740, care au optat să participe la alegeri prin poștă locuiesc în SUA.

În Canada s-au înregistrat să voteze prin corespondență 376 de moldoveni, în Norvegia – 79, în Suedia – 68, în Finlanda – 58, iar în Islanda – 14.

#votul prin corespondenta #cheltuieli #alegeri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat în cadrul unei emisiuni la Moldova 1 că nu există, la acest moment, motive economice care să justifice o reducere a tarifelor la energia electrică, deși prețurile de achiziție s-au diversificat semnificativ. Oficialul a subliniat că Ministerul Energiei nu stabilește tarifele și nu se ocupă de achiziția directă a resurselor energetice, atribuții care revin ANRE și Energocom.

„În primul rând, vreau să concretizez că Ministerul nu se ocupă de achiziția resurselor energetice – nici energie electrică, nici gaze – și nici nu stabilește tarifele. Acestea sunt stabilite de ANRE, în baza unor criterii clare de reglementare”, a declarat Junghietu.

Referindu-se la structura actuală a achiziției de energie electrică, ministrul a prezentat următoarea situație pentru ziua de ieri: 37% din energie a fost achiziționată de pe bursa OPCOM (România), 36% din contracte bilaterale, 15% din resurse regenerabile produse în Republica Moldova și 12% din cet-urile din Chișinău și Bălți.

„Uitându-ne la cum evoluează piața și la ce prețuri a cumpărat Energocom până acum, nu se observă o necesitate de ajustare a tarifelor. Dar, repet, ANRE este autoritatea care trebuie să se pronunțe în acest sens”, a precizat Junghietu.

În prezent, consumatorii deserviți de Premier Energy achită 4,10 lei/kWh, față, însă tariful este comepnsat până la sfâștiul anului și tariful este de 2,34 lei cât era anterior, iar locuitorii din nordul țării achită un tarif de 4,68 lei/kWh pentru energia furnizată de FEE Nord. Tariful este, la fel, compensat până la sfârșitul anului și este 2,84 lei.