Prețul petrolului atinge cel mai scăzut nivel din ultimele nouă luni, pe fondul turbulențelor economice globale

05 Sept. 2024, 11:25
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Sept. 2024, 11:25 // Actual //  bani.md

Prețul petrolului brut a scăzut pentru a doua zi de tranzacționare consecutivă, pe fondul datelor economice slabe din China și SUA din această săptămână, scrie Euronews.

Prețul futures WTI a scăzut sub 70 de dolari pe baril pentru prima dată din decembrie 2023, în timp ce prețul futures Brent a coborât sub 74 de dolari pe baril, un nivel care nu a mai fost atins în ultimele nouă luni.

Ambele cotații futures de referință ale petrolului au scăzut cu peste 10% de la maximele lor recente din 27 august.

Sentimentul de aversiune față de risc a contribuit, de asemenea, la presiunea descendentă asupra pieței petrolului, în condițiile în care vânzarea de acțiuni ale companiilor din tehnologie, condusă de Nvidia, a determinat marți scăderea piețelor globale.

Investitorii au fugit de activele riscante pe fondul creșterii temerilor legate de recesiune, indicele de volatilitate CBOE, cunoscut drept indicatorul de frică al pieței, depășind 20 – cel mai ridicat nivel din ultima lună.

La sfârșitul lunii august, prețurile petrolului au crescut din cauza escaladării conflictului militar dintre Iran și Israel, alături de întreruperile de producție din Libia, care au alimentat, de asemenea, creșterea.

Cu toate acestea, temerile legate de un război regional mai amplu s-au diminuat, deoarece temerile legate de recesiune au eclipsat tensiunile geopolitice, iar o potențială soluționare a conflictului din Libia ar trebui să restabilească producția de petrol.

Creșterea temerilor legate de recesiune

Mai multe date dezamăgitoare publicate în SUA au stârnit îngrijorări cu privire la deteriorarea condițiilor economice și la slăbirea perspectivei cererii de petrol.

Cea mai mare economie a lumii a raportat un indice al managerilor de achiziții (PMI) din sectorul manufacturier mai slab decât se aștepta, indicând că activitatea fabricilor s-a contractat pentru a patra lună consecutiv în august.

Miercuri, datele JOLTS privind locurile de muncă disponibile din Statele Unite au arătat, de asemenea, că numărul locurilor de muncă disponibile a scăzut la cel mai scăzut nivel din ianuarie 2021.

OPEC+ va amâna creșterea producției

OPEC+ și-ar putea amâna planul de creștere a producției în octombrie, pe fondul scăderii prețurilor petrolului, potrivit unui raport Reuters.

Organizația convenise anterior să majoreze producția cu 180.000 de barili pe zi, ca parte a planului său de reducere treptată a producției.

Continuarea reducerilor de producție ar putea oferi un anumit sprijin pieței slăbite a țițeiului, deși vestea nu a ridicat imediat prețurile din cauza sentimentului predominant de aversiune la risc.

În iunie, OPEC și aliații săi au convenit să prelungească reducerile de producție de 3,66 milioane de barili pe zi până la sfârșitul anului 2025, cu reduceri suplimentare voluntare de 2,2 milioane de barili pe zi care vor continua până în septembrie anul acesta.

Organizația, care furnizează peste 37% din totalul petrolului mondial, a redus producția începând din 2022, ceea ce a condus la o reducere totală de 5,86 milioane de barili pe zi, reprezentând 5,7% din cererea globală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!