Guvernatorul Băncii Naționale a Ungariei critică dur politica economică a lui Viktor Orban: „Este un cal mort”

Ungaria are doi adversari periculoși, unul este datoria națională a Ungariei, iar celălalt este inflația, a declarat guvernatorul Băncii Centrale, György Matolcsy. El a catalogat politica economică a guvernului Viktor Orban drept ”un cal mort”, potrivit publicației de opoziție Nepszava.

Reamintim că politicile guvernamentale au dus în ultimul deceniu la deteriorarea indicilor macroeconomici ai Ungariei, țară care a ajuns să fie depășită de România și Bulgaria în clasamente care privesc puterea de cumpărare sau veniturile cetățenilor.

Ar fi necesară o schimbare completă a politicii economice, pentru că țara și-a pierdut din nou drumul. Acest proces a început în 2021 și continuă de atunci, a spus György Matolcsy în discursul de deschidere al celei de-a 62-a Adunări a Economiștilor.

Potrivit președintelui Băncii Magyar Nemzeti (MNB), este nevoie de o schimbare completă a politicii economice, inclusiv de dezvoltare economică, competitivitate și finanțe publice.

Nu este plăcut pentru președintele băncii centrale să formuleze cuvinte critice la adresa politicii economice a guvernului, dar nu a fost cazul nici în decembrie 2022 – a continuat el – când a criticat în repetate rânduri politica inflaționistă a guvernului în Comitetul Economic.

La acea vreme, președintele MNB s-a opus limitelor de preț introduse de guvern, care sperau că vor încetini ritmul deteriorării monetare, dar au adus în schimb creșteri suplimentare de prețuri în economie.

Această poveste demonstrează și că economia maghiară și-a pierdut drumul. „Niciuna dintre opriri nu va fi bună pentru cei care se urcă în trenul greșit”, iar politica economică a Ungariei a urcat în trenul greșit. Ulterior, și-a condimentat evaluarea situației cu un citat preluat din Viktor Orbán, conform căruia „dacă stai pe un cal mort și observi asta, coboară imediat”.

El consideră că este o greșeală gravă faptul că cabinetul a eliberat deficitul finanțelor publice după 2021. Guvernatorul a numit eșecul guvernului de a se alătura politicii anti-inflație a MNB drept o altă gafă cheie.

György Matolcsy a aratăt că e clar că, în ultimii ani, procesul de recuperare a decalajelor Ungariei față de media UE s-a oprit și chiar s-a inversat. În 2019, Ungaria era al 20-lea cel mai dezvoltat stat din Uniune, dar până la sfârșitul lui 2023 a coborât pe locul 23. Ceea ce este și mai trist este că, în același timp, cele mai slabe state ale UE încep să ajungă din urmă cu dezvoltarea Ungariei, a mai spus György Matolcsy.

Potrivit lui Matolcsy, guvernul în 2021 a acceptat argumentul eronat că inflația ridicată este bună pentru veniturile bugetare, crezând că veniturile din impozite colectate prin prețuri mai mari vor restabili bugetul. Cu toate acestea, populația nu a putut consuma, economiile cetățenilor au fost epuizate. Salariile au crescut, dar valoarea reală a pensiilor și a altor transferuri sociale nu a crescut sau nu a crescut semnificativ, astfel încât creșterea veniturilor gospodăriei nu a fost de fapt atât de puternică încât ar fi putut aduce mult așteptata creștere a consumului de către guvern și odată cu ea redresarea economică. Potrivit lui Matolcsy, „aceasta a fost o decizie economică împotriva clasei de mijloc”.

Potrivit președintelui MNB, obiectivul formulat de premierul Viktor Orbán în 2019 de a deveni una dintre cele mai dezvoltate cinci țări din UE până în 2030 nu a fost realist, tocmai de aceea Ungaria nu are în prezent nicio viziune asupra viitorului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Orban #banca centrala #Ungaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Producătorii agricoli din Republica Moldova au prioritate la transportarea cerealelor pe calea ferată, achită tarife mai mici decât operatorii ucraineni, iar capacitatea Căii Ferate din Moldova nu este, în prezent, o constrângere pentru exporturile locale. Mesajul a fost transmis de premierul Vasile Tofan în cadrul unei ședințe cu reprezentanții asociațiilor de agricultori, ai Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și ai Î.S. „Calea Ferată din Moldova”, organizată pe fondul îngrijorărilor privind tranzitul cerealelor ucrainene.

Potrivit informațiilor prezentate de CFM, toate vagoanele întreprinderii destinate transportului cerealelor sunt rezervate cu prioritate solicitărilor agricultorilor și companiilor din Republica Moldova. Cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane proprii ale operatorilor din Ucraina.

Reprezentanții CFM au precizat că agricultorii moldoveni beneficiază și de un tarif mai mic. Pentru transportarea cerealelor pe o distanță de 528 de kilometri, aceștia achită un tarif complet de 15,30 franci elvețieni pentru o tonă, în timp ce costul complet pentru tranzitul cerealelor ucrainene pe aceeași distanță ajunge la 20,64 franci elvețieni pe tonă, inclusiv costurile aferente vagoanelor ucrainene.

„Exportatorii noștri plătesc un tarif mai mic decât exportatorii ucraineni și, pentru Calea noastră ferată, m-aș bucura să aibă cât mai mult tranzit ucrainesc, pentru că ei au nevoie de volume. Și-au planificat să transporte în august o mie de vagoane, acum suntem la mai puțin de 400. Agricultorii noștri au prioritate, tariful pentru ei este mai mic decât pentru cei ucraineni și limită pe capacitatea Căii Ferate nu există”, a declarat premierul Vasile Tofan.

Potrivit Guvernului, aplicarea coeficientului de reducere de 0,5 la tariful pentru mărfurile ucrainene transportate în tranzit prin Republica Moldova a generat până în prezent venituri de peste un milion de lei pentru CFM.

Premierul s-a referit și la riscul de congestionare în Portul Constanța. Pentru evitarea blocajelor, autoritățile au decis ca vagoanele cu cereale ucrainene să fie admise în tranzit prin Republica Moldova doar după confirmarea faptului că acestea pot fi preluate de Portul Constanța.

Guvernul susține că va continua monitorizarea transportului feroviar al producției agricole și a tranzitului cerealelor ucrainene, astfel încât agricultorii moldoveni să nu fie dezavantajați, iar infrastructura feroviară să fie utilizată cât mai eficient.

În cadrul aceleiași ședințe, producătorii agricoli au solicitat reintroducerea mecanismului de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase. Vasile Tofan a avertizat însă că o asemenea măsură ar putea afecta alte sectoare ale economiei, inclusiv industria de morărit, panificația și zootehnia.

Premierul a anunțat că o decizie în acest sens urmează să fie luată după consultările programate pe platforma Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.

„Presiunea este foarte mare să o introducem, cum a fost 3 ani la rând. În același timp, anumite părți ale lanțului valoric nu vor fi fericite – morăritul, zootehnia. Fiecare decizie a statului are repercusiuni: luând o parte, ataci altă parte. Sunt decizii grele, unde statul trebuie să ia partea cuiva”, a declarat Tofan.

Potrivit premierului, autoritățile vor trebui să găsească o formulă care să ofere agricultorilor prețuri corecte, fără a afecta competitivitatea industriilor dependente de cereale.

„Agricultorii noștri au argumente bune – mâine le vom cântări pe toate, ulterior vom lua decizia cum intervenim astfel încât să ne asigurăm că avem și prețuri corecte pentru agricultori, și o industrie de morărit, de panificație și zootehnie competitive. Toate aceste lucruri sunt interconectate”, a mai spus șeful Guvernului.