Consilier BNR, despre mirajul îmbogățirii cripto. Bogăția vine de la cei care pierd, nu există niciun fel de profit

Economistul Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale a României, a vorbit, la Digi24, despre mirajul îmbogăţirii în urma investiţiilor în criptomonede, el arătând că într-un astfel de sistem, pentru ca unii să se îmbogăţească, alţii trebuie să piardă, având în vedere că practic nu se fac investiţii în nimic din economia reală.

„De pe unele site-uri de pe internet vei afla că în zece ani de acum înainte o să ajungă la un milion de dolari un Bitcoin. E foarte bine! Deci toată lumea se va îmbogăţi. Şi nimeni nu-şi pune întrebarea: dom-le, dar de unde vine bogăţia asta? Bogăţia asta vine numai de la cei care pierd, pentru că nu există niciun fel de profit, nimic, zero! Şi nici nu are cum să fie, din cauză că ăsta este un joc paralel, nu intră în lumea reală, nu ajungi să investeşti”, a afirmat Eugen Rădulescu sâmbătă, la Digi 24, subliniind că opinia exprimată este una personală, nu a BNR.

El a explicat că afacerile cu criptomonede nu construiesc, nu produc nimic şi, ca atare, nu pot avea profit.

Rădulescu susţine că afacerile cu criptomonede sunt „influenţate de o excepţional de bine pusă la punct propagandă”.

„Am discutat cu oameni care sunt favorabili şi care spun: Bitcoin se face un număr limitat, vor în total 21 de milioane, cam aşa, şi atunci nu fac inflaţie. Păi de ce ar face inflaţie, din moment ce nu sunt în economie? Ele nu există! Cum să faci inflaţie din ceva care nu e decât un joc închis între participanţii la joc? Ce a favorizat extraordinar de tare creşterea aceasta a fost dezvoltarea fulgerătoare din ultimele decenii a internetului şi a facilităţilor pe care internetul le permite”, mai spune Eugen Rădulescu.

Acesta susţine că piaţa criptmonedelor este doar „un firicel de nisip” în piaţa valutară internaţională.

„M-am uitat la cât sunt tranzacţiile pe piaţa de Bitcoin. Undeva între 20-40 de miliarde de dolari zilnic, astea sunt tranzacţiile. Să ştiţi că pe piaţa valutară din România, numai în România, sunt tranzacţii în medie de 3 miliarde de euro zilnic. Nu e cine ştie ce piaţă! Dacă ne uităm la piaţa monetară a lumii, Bitcoin este un firicel de nisip”, argumentează Eugen Rădulescu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#crryot #cistig #Monede

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În prima jumătate a anului 2026, transportul feroviar de pasageri a scăzut puternic, în timp ce volumul mărfurilor transportate pe calea ferată a crescut. Potrivit Biroului Național de Statistică, în perioada ianuarie-iunie, trenurile au transportat 66,5 mii de pasageri, cu 63,1% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025. Parcursul pasagerilor s-a redus cu 35,5%, până la 11,6 milioane de pasageri-kilometri. În același timp, pe cale ferată au fost transportate 1,26 milioane de tone de mărfuri, cu 23,2% mai mult, iar parcursul mărfurilor a crescut cu 30,8%, până la 260,7 milioane de tone-kilometri.

Transportul rutier a transportat în primele șase luni 55,9 milioane de pasageri, cu 0,9% mai mult decât în ianuarie-iunie 2025. Parcursul acestora a scăzut cu 3,3%, până la 1,466 miliarde de pasageri-kilometri. Din total, 50,3 milioane de pasageri au călătorit în trafic local, municipal și raional, 4,6 milioane în trafic interraional, iar 1 milion în trafic internațional. La mărfuri, transportul rutier a ajuns la 8,86 milioane de tone, cu 20,7% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Parcursul mărfurilor a crescut cu 13%, până la 2,551 miliarde de tone-kilometri.

Transportul aerian a deservit 827 de mii de pasageri, cu 1,3% mai puțin decât în prima jumătate a anului trecut. Parcursul acestora a crescut însă cu 3,1%, până la 1,487 miliarde de pasageri-kilometri. La mărfuri, transportul aerian a înregistrat o scădere de 53,6%, până la aproximativ 200 de tone, iar parcursul mărfurilor s-a redus cu 57%.

Transportul electric, reprezentat de troleibuze, a transportat 111 milioane de pasageri, cu 3,1% mai mult decât în ianuarie-iunie 2025. Parcursul acestora a crescut tot cu 3,1%, până la 340,6 milioane de pasageri-kilometri.

Transportul fluvial a transportat cu 26,6% mai puțini pasageri decât în aceeași perioadă a anului trecut, iar parcursul acestora a scăzut în aceeași proporție. La mărfuri, volumul transportat a fost de 48,3 mii de tone, cu 31% mai puțin, iar parcursul mărfurilor s-a redus tot cu 31%.

Per total, în ianuarie-iunie 2026, transportul public a deservit 167,9 milioane de pasageri, cu 2,2% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Parcursul pasagerilor a constituit 3,306 miliarde de pasageri-kilometri, în scădere cu 0,1%. Întreprinderile de transport au transportat 10,17 milioane de tone de mărfuri, cu 20,6% mai mult, iar parcursul mărfurilor a crescut cu 14,4%, până la 2,811 miliarde de tone-kilometri.