Ultrabogaţii din Marea Britanie ameninţă cu plecarea în masă, pentru că guvernul vrea să elimine o regulă de 200 de ani

21 Sept. 2024, 09:35
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
21 Sept. 2024, 09:35 // Bani și Afaceri //  bani.md

Monaco, Italia, Elveţia, Dubai sunt doar câteva dintre destinaţiile care încearcă să-i ademenească pe super bogaţii Marii Britanii, înainte de modificările propuse la regimul fiscal al ţării, relatează CNBC, potrivit News.ro.

Aproape două treimi (63%) dintre investitorii bogaţi au spus că intenţionează să părăsească Regatul Unit în termen de doi ani sau „în scurt timp”, dacă guvernul laburist va merge mai departe cu planurile de a elimina o concesie fiscală care datează din perioada colonială.

De asemenea, 67% au spus că nu ar fi emigrat în Marea Britanie în primul rând dacă ar fi ştiut de schimbarea fiscală, potrivit unui nou studiu al Oxford Economics, care evaluează implicaţiile planurilor guvernului de la Londra.

Regimul non-dom din Regatul Unit este o regulă fiscală veche de 200 de ani, care permite persoanelor care locuiesc în Regatul Unit, dar care au domiciliul în altă parte, să evite plata impozitului pe venit şi câştiguri de capital în străinătate timp de până la 15 ani.

În 2023, se estimează că 74.000 de persoane se bucurau de acest statut, în creştere faţă de 68.900 în anul precedent.

Laburiștii vor să elimine o regulă veche de 200 de ani
Laburiştii şi-au propus luna trecută planuri de abolire a statutului, extinzând un angajament stabilit în manifestul său electoral şi intensificând propunerile anterioare ale guvernului conservator anterior de a elimina treptat regimul în timp.

Aceasta vine în momentul în care prim-ministrul Keir Starmer s-a angajat să îmbunătăţească corectitudinea şi să susţină finanţele publice, anunţuri suplimentare fiind aşteptate la începutul săptămânii viitoare, la conferinţa anuală a Partidului Laburist şi în timpul declaraţiei bugetare din toamnă, din 30 octombrie.

Ministrul de Finanţe, Rachel Reeves, a spus că anularea programului ar putea genera 2,6 miliarde de lire sterline (3,45 miliarde de dolari) pe parcursul următorului mandat al guvernului.

Cu toate acestea, cercetarea Oxford Economics, care a fost realizată la începutul acestei luni în colaborare cu grupul de lobby Foreign Investors for Britain, estimează că modificările vor costa contribuabilii 1 miliard de lire sterline până în 2029/2030.

CNBC a contactat Trezoreria pentru comentarii şi nu a primit imediat un răspuns.

Ce schimbări vizează guvernul
„Tragem un semnal de alarmă că acesta este un moment periculos. Dacă guvernul nu ascultă, va pune în pericol veniturile pentru generaţii”, a declarat Macleod-Miller, CEO al Foreign Investors for Britain, la CNBC.

Conform propunerilor, conceptul de „domiciliu” va fi eliminat şi înlocuit cu un sistem bazat pe rezidenţi, în timp ce numărul de ani în care banii câştigaţi în străinătate nu sunt impozitaţi în Marea Britanie va fi redus de la 15 la 4.

„Este doar o altă lovitură. Nu sunt sigură dacă pleacă cu toţii, dar cu siguranţă se întreabă şi îşi fac timp pentru a vedea ce se schimbă”, a spus ea.

Un număr record de milionari este aşteptat să părăsească Marea Britanie în acest an, potrivit unui raport din iunie al companiei de consultanţă în migraţie Henley & Partners, care a citat alegerile generale din iulie ca adăugând o perioadă de flux politic post-Brexit.

Se estimează că Marea Britanie va înregistra o pierdere netă de 9.500 de persoane cu valoare netă ridicată în 2024, mai mult de dublu faţă de 4.200 de anul trecut.

„Este cu siguranţă un pericol. Pieţele sunt atât de inhterschimbabile în zilele noastre. Este uşor pentru oameni să se mute acasă. Este uşor pentru oameni să îşi mute afacerile”, a declarat Marcus Meijer, CEO al investitorului imobiliar Mark, pentru CNBC, despre schimbările non-dom, săptămâna trecută.

Alternative pentru ultra bogați
Printre ofertele alternative disponibile pentru cei ultra bogaţi se numără scutiri de impozite pe termen nedeterminat în Monaco, Malta şi Gibraltar şi absenţa impozitului pe venit, câştiguri de capital şi pe succesiune în Dubai.

În Italia şi Grecia, regimurile de impozitare unică permit celor bogaţi să evite plata impozitelor pe activele lor din întreaga lume pentru o taxă anuală de 100.000 de euro timp de până la 15 ani.

Italia şi-a dublat luna trecută taxa pentru noii sosiţi la 200.000 de euro (223.283 de dolari), într-o mişcare pe care ministrul său a declarat că a fost concepută pentru a evita „favorurile fiscale” pentru cei bogaţi.

Cu toate acestea, Macleod-Miller a spus că regimul va rămâne probabil atrăgător pentru cei mai bogaţi 1% chiar şi la o rată puţin mai mare.

„Alte ţări simt frica şi îşi promovează în mod activ jurisdicţiile şi atrag investiţiile şi familiile lor”, a spus Macleod-Miller.

„Italia este una dintre acele ţări care îi curtează pe cei bogaţi şi pare să creadă că dacă îi tratezi bine, ei vor contribui”, a adăugat el.

Lovitură și pentru piața imobiliară de lux
Măsura anunțată de guvernul laburist afectează şi piaţa imobiliară principală din Marea Britanie.

James Myers, director la agenţia imobiliară de lux Oliver James din Londra, a înregistrat o creştere a activităţii de vânzări în aşteptarea victoriei laburiste în alegerile din iulie. Dar acum, aproximativ 30% până la 40% dintre clienţi scad preţurile solicitate pentru a genera o vânzare mai rapidă.

„Mulţi oameni sunt îngrijoraţi. Ar prefera să iasă acum, înainte să fie prea târziu”, a spus Myers la CNBC, prin telefon.

Mulţi dintre clienţii multimilionari şi multimiliardari ai lui Myers au început deja să se stabilească în Monaco şi Dubai, Italia „devenind un lucru” mai recent, a spus el.

Tranzacţiile de pe piaţa rezidenţială super-prime din Londra, care acoperă locuinţe evaluate la 10 milioane de lire sterline şi peste, au scăzut cu 22% în anul până în iulie, comparativ cu ultimele 12 luni, potrivit datelor întregii pieţe publicate miercuri de agenţia imobiliară Knight Frank.

Declinul a fost cel mai pronunţat în proprietăţile evaluate la peste 30 de milioane de lire sterline, cu doar 10 vânzări generate, comparativ cu 38 în anul precedent, pe care raportul le-a atribuit unei discreţii mai mari a cumpărătorului.

Stuart Bailey, şeful vânzărilor super-prime al Knight Frank pentru Londra, a remarcat că incertitudinea din Declaraţia de toamnă a înlocuit acum incertitudinea electorală, rezidenţii non-dom nefiind singurul grup speriat de schimbările anticipate de taxe ale laburistei.

Cetăţenii britanici ultrabogaţi, care sunt de obicei foarte activi pe piaţa super-prime, sunt, de asemenea, în modul „aşteptaţi şi vedeţi”, înaintea posibilelor modificări ale câştigurilor de capital şi ale impozitului pe moştenire.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.