VIDEO Fost ministru al Apărării: UE și NATO nu aduc Moldovei război. Unica țară care îl poate provoca este Rusia

Apropierea de Uniunea Europeană și Alianța Nord-Atlantică (NATO) nu vor aduce Moldovei război, iar unica țară care îl poate provoca este Rusia, consideră fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, moderată de Valentina Ursu și difuzată la RLIVE TV. Conform ex-oficialului, speculațiile despre pretinsele pericole sunt lansate de exponenții propagandei de la Moscova, pentru a periclita parcursul european al Moldovei.

Șalaru susține că scopul speculațiilor este de a denigra guvernarea pro-europeană. În același timp, fostul șef al Apărării a puntat că NATO este organizație defensivă, nu ofensivă.

„Așa a coincis că actuala guvernare este exponentul parcursului nostru european. Este guvernarea care a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană și a fost acceptată și a fost guvernarea care a început negocierile pe capitole. Sigur că, având acum loc alegerile prezidențiale și referendumul. Rusia încearcă să discrediteze această guvernare în fața propriilor alegători și să discrediteze și referendumul, marșând pe ideea că referendumul nu este delo important și nu trebuie să mergem la referendum.

Apare întrebarea, dacă nu este important, de ce investesc atâția bani a să discrediteze acest referendum.Cineva încearcă să atragă Republica Moldova în război, doar că nu Uniunea Europeană și NATO. Încearcă să ne atragă Rusia”, a declarat Șalaru.

Fostul ministru a mai explicat președintele Moldovei nu are atribuții de a declara război cuiva și nici de a trimite trupe în Transnistria, în cazul unei eventuale escaladări, competența fiind a Parlamentului. În același timp, politicianul se declară încrezător că narativele rusești nu pot influența rezultatele referendumului de aderare la UE.

#salaru #aderare #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.