Creșterea rapidă a prețurilor locuințelor în UE: Cele mai afectate țări și cauzele din spatele fenomenului

Prețurile locuințelor din întreaga Uniune Europeană continuă să crească, în frunte cu mai multe țări din Europa Centrală și de Est, liderul fiind Polonia. Începând cu al doilea trimestru din 2023, cele cinci țări cu cele mai mari creșteri sunt Polonia (+17,7%), Bulgaria (+15,1%), Lituania (+10,4%), Croația (+10,0%) și Ungaria (+9,8%), scrie Euronews.

La nivelul întregii UE, prețurile locuințelor au crescut cu 2,9%.

Există, de asemenea, câteva locuri unde cumpărarea a devenit mai puțin costisitoare, comparativ cu anul precedent, cum ar fi Luxemburg (-8,3%), Finlanda (-4,8%), Franța (-4,6%) și Germania (-2,6%).

La fel ca prețurile locuințelor, și chiriile sunt în creștere, cu un plus de 3% față de al doilea trimestru al anului trecut, la nivelul întregii UE.

Există însă o diferență între tendințele cu care se confruntă chiriașii și cumpărătorii. În timp ce costul chiriei a cunoscut o creștere lentă și constantă în ultimul deceniu și jumătate, costul cumpărării a crescut cu peste 50% din 2014.

Fiind unul dintre statele membre ale UE cu cea mai rapidă creștere de la aderarea sa la blocul comunitar în 2004, Polonia a văzut multe dintre aceste tendințe în mod deosebit de viu.

„Prețurile locuințelor din Polonia au crescut de peste două ori din 2013”, spune pentru Euronews Marcin Kręglewski, specialist în domeniul imobiliar la firma de avocatură Dudkowiak Kopeć & Putyra din Varșovia, explicând că salariile din sectorul de afaceri al țării au crescut de peste două ori în acest timp.

„Un alt factor este cererea în continuare ridicată de apartamente sau case unifamiliale. Cererea de case sau locuințe noi este între 1 și 2 milioane de unități. De asemenea, în ultimii ani, Polonia a înregistrat un aflux semnificativ de străini. În prezent, numărul celor care lucrează aici legal depășește 1,1 milioane.

„A existat, de asemenea, o creștere semnificativă a costurilor de construcție, cu 90% între 2016 și 2023. Acest lucru se datorează în mare parte creșterii costurilor forței de muncă și a prețurilor la energie, disponibilității materialelor de construcție și perturbării lanțului de aprovizionare după COVID-19 și războiul din Ucraina.

„Apoi, există disponibilitatea în scădere a terenurilor pentru proiectele de locuințe, în special în cele mai mari zone metropolitane. Iar finanțarea construcției de proiecte de dezvoltare imobiliară generează un cost notabil pentru dezvoltator.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #preturi #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Northvolt AB a cerut protecţie împotriva falimentului în Statele Unite, după ce o încercare disperată de a obţine finanţare de salvare a eşuat, lăsând producătorul de baterii într-o situaţie dificilă, cu doar o săptămână de lichidităţi disponibile, potrivit Bloomberg.

Furnizorul suedez de baterii pentru vehicule electrice va încerca să se reorganizeze în cadrul capitolului 11 din Codul falimentului american, conform unei declaraţii emise joi. Potrivit unui depozit, Northvolt avea aproximativ 30 de milioane de dolari în numerar şi datorii de 5,84 miliarde de dolari.

Această sumă face ca Northvolt să fie una dintre cele mai îndatorate companii care au solicitat falimentul în Statele Unite în acest an, potrivit datelor Bloomberg. Aceasta este urmată de Intrum AB, o altă companie suedeză care a depus o cerere similară săptămâna trecută.

Compania a ales să urmeze calea legală din SUA pentru a oferi un cadru familiar investitorilor existenţi şi potenţialilor investitori interesaţi să furnizeze finanţare, a explicat o sursă apropiată situaţiei.

Această decizie încheie luni de negocieri cu proprietarii, clienţii şi creditorii, în încercarea de a găsi o soluţie pentru continuarea activităţii, după ce resursele financiare au fost epuizate. Northvolt a redus cu un sfert numărul angajaţilor şi a renunţat la planurile de extindere, pentru a face faţă unei crize de lichidităţi care s-a agravat în toamnă, după ce a pierdut un contract important şi nu a reuşit să acceseze un împrumut verde de 5 miliarde de dolari.

Compania a fost considerată un simbol al speranţelor europene de a crea un lanţ de aprovizionare independent pentru vehiculele electrice, în concurenţă cu producătorii stabiliţi din China şi Coreea de Sud.

Fabrica emblematică Northvolt Ett, situată lângă Cercul Arctic din Suedia, va continua să funcţioneze în mod normal pe durata reorganizării. „Compania va continua să livreze produse clienţilor, îndeplinindu-şi în acelaşi timp obligaţiile faţă de furnizorii esenţiali şi va asigura plata salariilor angajaţilor”, a afirmat compania.

În cadrul procedurii de faliment, Northvolt va avea acces la aproximativ 145 de milioane de dolari în garanţii de numerar, conform declaraţiilor companiei. Scania CV AB, divizia de camioane a Volkswagen AG şi un client important al Northvolt, a anunţat că va contribui cu 100 de milioane de dolari pentru finanţarea debitorului în posesie.

Judecătorul american de faliment Alfredo Perez a spus în timpul unei audieri de joi că va aproba cererea Northvolt de a începe utilizarea finanţării din faliment şi a altor împrumuturi pentru a acoperi salariile şi cheltuielile angajaţilor în timpul procesului de reorganizare conform capitolului 11. După reducerile de personal anunţate, Northvolt mai are aproximativ 6.400 de angajaţi în Suedia, Polonia şi Statele Unite.

Filialele Northvolt care se ocupă de fabricile planificate în Germania şi Canada nu fac parte din procesul de faliment conform capitolului 11, dar compania a declarat că aceste proiecte vor fi amânate.