Agenţii economici din industria alimentară trag un semnal de alarmă. Cum va reacţiona Guvernul la propunerile lor?

11 Oct. 2024, 13:13
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Oct. 2024, 13:13 // Actual //  bani.md

Mai mulţi agenţi economici din industria alimentară au semnat şi expediat o scrisoare în adresa Primului ministru, Dorin Recean, în care se referă la impasul în care se află această industrie.

În scrisoare se menţionează că, la moment, prețul zahărului în Republica Moldova pentru segmentul industrie şi en-gros este cel mai mare de pe continentul european (800 euro fără TVA în Moldova, 500 euro fără TVA în Polonia, 420 euro fără TVA în Ucraina). „În atare condiții, costul producerii în industria alimentară a explodat, afectând grav potențialul concurențial a produselor autohtone pe piața UE. Mai mult, consumatorul casnic din R. Moldova este nevoit să scoată din buzunar pentru un kg de zahăr cu peste 50% mai mult decât cetățenii statelor UE”, se spune în documentul citat, scrie Logos Press.

Semnatarii scrisorii cred că situația dată „este o consecință a politicilor protecționiste, moștenite pe piața zaharului din Moldova”, şi atrag atenţia la dominarea pieţei de către doi producători, care „controlează total piața prin producere, vânzare, distribuție și asimilare a contingentelor tarifare disponibile”.

În documentul citat se atrage atenţia asupra ponderii ridicate a zahărului în sinecostul producției finite: produsele de cofetărie – până la 45%, îngheţata – 25%, băuturile – 12%, gemuri și dulceață – până la 50%. Mai mult, semnatarii atrag atenţie că, „reieșind din roada de sfeclă de zahăr extrem de proastă din anul curent, prețurile regionale record la zahăr și producerea minimă de zahăr din istoria industriei domestice, contingentele tarifare vor fi asimilate de către grupul de producători cu poziție dominată pe piața internă, care, profitând de situația financiară și livrările de marfă intra grup, pentru compensarea pierderilor sale, ar putea valorifica toate contingentele preferențiale la import în primele zile ale lunii ianuarie 2025”. Ei susţin că astfel, contingentele preferențiale vor fi epuizate cu mult înainte ca agenții economici din industria alimentară să poată importa zahărul pentru propriile necesități de producere.

Agenţii economici din industria alimentară nu exclud că, pe parcursul anului viitor, vor fi menținute prețuri majorate de comercializare a zahărului pe piața internă, iar în rezultat R. Moldova va pierde sume impunătoare din capacitatea limitată de export a produselor finite cu conținut de zahăr.

În opinia semnatarilor scrisorii,  la moment prețul zahărului comunitar inclusiv transportul, finanțarea și TVA nu ar trebui să depășească 13 MDL, inclusiv TVA (480 euro preț export + 100 euro transport) + 8% TVA. Adică, 626 euro, inclusiv TVA, ceea ce reprezintă echivalentul a 12.308 MDL/t.

Pentru redresarea situației existente, asigurarea unei competiții libere și a echilibrului intereselor tuturor producătorilor din țară, precum și pentru menținerea unor prețuri pe piața internă comensurabile cu cele din regiune, inclusiv în țările UE, semnatarii scrisorii propun:

– Introducerea unui contingent tarifar suplimentar, începând cu anul 2025, la importul zahărului în regim preferențial din Uniunea Europeană în volum de 25 mii tone. Aceasta va acoperi penuria de zahăr de pe piața internă și va permite asigurarea stabilității prețurilor atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru cei industriali;

– Lansarea negocierilor pentru majorarea contingentului tarifar negociat în baza DCFTA până la 20 mii tone anual pe bază permanentă (actual – 9 mii tone);

3) Aplicarea regimului vamal de perfecționare activă la introducerea și procesarea zahărului pe teritoriul Republicii Moldova, în baza celor mai bune practici UE. Aceasta va permite introducerea zahărului la procesare pe teritoriul Moldovei în regim de supraveghere vamală și exportul produselor finite sau procesate în țările UE, optimizând costurile de producție și fortificând potențialul concurențial al produselor autohtone.

Suplimentar, agenţii economici din industria alimentară au propus organizarea, în timpul apropiat, a unei întâlniri a reprezentanților industriei alimentare cu conducerea țării pentru a discuta propunerile înaintate, precum și alte opțiuni de redresare a situației pe piața zahărului.

În continuare, publicăm câteva opinii relevante la temă:

Ecaterina Cechină, Director General „Bucuria” SA: Chiar dacă brand-ul BUCURIA este cunoscut la nivel mondial, e extrem de dificil să concurăm chiar și pe piața internă cu produse similare din Ucraina, Rusia sau chiar UE, la producerea cărora este utilizat zahăr achiziţionat la un preţ mult mai mic. Am ajuns chiar în situația când a trebuit să renunţăm la producerea unor categorii de produse cu un conținut ridicat de zahăr, cum ar fi, spre exemplu, caramela. Prețul exagerat de înalt la zahărul autohton plasează ramura națională a cofetăriilor într-o situație extrem de periculoasă.

Boris Efimov, Director General „Orhei-Vit” SRL: În industria procesatoare de fructe, cel mai mult zahăr se consumă la producerea gemurilor și dulcețurilor, care în proporţie de 85% sunt exportate. Cu un preţ competitiv la zahăr, noi am putea tripla aceste exporturi.

Iurie Perciun, Administrator „Puratos-Mold”: Suntem un producător de ciocolată industrială, pe care în proporţie de 90% o exportăm în 15 țări ale Uniunii Europene. Zahărul este o materie primă importantă în produsele noastre, care ne poate determina gradul de competitivitate pe piețele pe care exportăm. Concurenții noștri europeni vor cumpăra în anul 2025 zahăr la prețul de 500-600 euro/tona, iar noi – la prețul de 800 euro/tona. Acest fapt ne scade drastic capacitatea de concurenţă – practic ne scoate în afara pieţei.

Mircea Manoli, Director Executiv, Asociația Procesatorilor de Fructe și Legume „Speranța-Con”: Zahărul autohton este cel mai scump din spațiul european, fapt ce lovește dur în întreaga industrie alimentară a țării. Produsele alimentare autohtone devin necompetitive atât pe piața internă, cât și pe piața externă. Să nu uităm că industria alimentară națională are o cifră de afaceri de aproximativ 6 miliarde de lei și asigură locuri de muncă pentru aproximativ 10 000 angajați în întreaga țară. O soluție ar fi introducerea unui contingent tarifar preferențial suplimentar, care să asigure o stabilitate a prețului la zahăr atât pentru consumatorii industriali, cât și pentru cei casnici.

Ion Postica, manager logistică „Sandriliona”: „Sandriliona”, ca principal producător de înghețată din Moldova, este afectată semnificativ de prețurile ridicate la zahăr. Acest ingredient cheie joacă un rol important în stabilirea costului produselor noastre, mai ales că majorăm continuu volumele de export către piețele internaționale. Eforturile de a menține prețuri competitive pe piețele țintă pentru noi se confruntă cu provocări semnificative din cauza costurilor nejustificate la materie primă în interiorul ţării. Acest lucru ne afectează serios pozițiile. În condițiile în care alte țări din regiune cumpără zahăr la prețuri semnificativ mai mici, capacitatea noastră de concurență pe piețele externe este tot mai redusă. Este important ca politica de stat și reglementările să ia în calcul aceste provocări, creând condiții pentru a susţine capacitățile de export ale țării.

Cu titlu de concluzie, se poate de menţionat că acum mingea este pe terenul Guvernului. Agenţii economici din industria alimentară au înaintat propuneri şi soluţii destul de bune şi care pot contribui la ameliorarea situaţiei create. Rămâne de văzut dacă Guvernul le va lua în calcul.

 

23 Mai 2026, 10:37
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
23 Mai 2026, 10:37 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Companiile din industria criptomonedelor accelerează pregătirile pentru un risc care până recent era considerat o amenințare îndepărtată. Este vorba de apariția computerelor cuantice capabile să spargă sistemele actuale de securitate și să compromită blockchain-uri precum Bitcoin.

Potrivit unei analize publicate de Financial Times, marile companii din domeniu încep să investească în așa-numita criptografie „post-cuantică”, pe fondul estimărilor potrivit cărora primele computere cuantice cu aplicații practice ar putea apărea până în anul 2030.

„Amenințarea a trecut de la teoretică la credibilă”, a declarat Ayo Akinyele, șeful departamentului de inginerie de la RippleX, divizia blockchain a companiei ripple.com.

Riscul este considerat deosebit de mare pentru criptomonede, deoarece fondurile furate din blockchain sunt dificil de recuperat și pot fi transferate anonim. Vulnerabilitatea este legată de structura portofelelor digitale: fiecare utilizator deține o cheie publică și una privată, iar calculatoarele cuantice ar putea, teoretic, să decripteze aceste chei și să ofere atacatorilor acces la fonduri.

Mai multe companii au început deja să pregătească măsuri de protecție. Printre acestea se numără ripple.com, ethereum.org și circle.com, care dezvoltă soluții de securitate și portofele rezistente la atacuri cuantice.
Analiștii estimează însă că transformarea va necesita timp și investiții masive. Gautam Chhugani, analist pentru active digitale la Bernstein, consideră că industria va avea nevoie de trei până la cinci ani și investiții de „câteva miliarde, dacă nu sute de miliarde de dolari” pentru a se adapta.
Îngrijorările au crescut și după ce cercetători ai google.com. au publicat un studiu care sugerează că sistemele criptografice ar putea fi sparte cu mai puține resurse decât se credea anterior.

Cu toate acestea, nu toți specialiștii cred că pericolul este iminent. Unii experți susțin că obstacolele tehnologice sunt încă uriașe și că vulnerabilitățile legate de inteligența artificială reprezintă un risc mai apropiat și mai periculos pentru industrie.

Cea mai mare provocare rămâne însă Bitcoin, considerat cel mai descentralizat blockchain din lume. Liderii din industrie avertizează că protejarea sa va necesita o coordonare fără precedent între dezvoltatori și comunitate, iar până în prezent nu există o soluție comună clară.