Fermierii moldoveni, în pragul disperării! Nu exclud că vor protesta chiar în ziua alegerilor

11 Oct. 2024, 12:01
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
11 Oct. 2024, 12:01 // Actual //  Ursu Victor

Fermierii din Republica Moldova se află într-o situație critică și nu exclud posibilitatea organizării unor proteste chiar în ziua alegerilor, pe 20 octombrie, din cauza neascultării solicitărilor lor de către autorități.

„Majoritatea agricultorilor sunt în câmp, lucrând la însămânțarea culturilor de toamnă, iar protestele vor avea loc dacă nu se vor lua măsuri pentru a respecta promisiunile făcute. Dorim să comunicăm pentru a găsi soluții în sprijinul agriculturii”, a declarat Alexandru Bădărău, directorul Executiv al Asociației Forța Fermierilor, care a protestat cu mai mulți fermieri în fața Parlamentului.

Bădărău a subliniat că noua lege votată de Parlament amână intrarea în faliment doar cu șase luni, adăugând că fermierii solicită o legislație mai eficientă, similară cu cea din Uniunea Europeană.

„Cerem președintelui să-și respecte angajamentele și să inițieze un dialog constant pentru găsirea de soluții viabile în fața dificultăților cu care se confruntă sectorul agricol. Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat până acum”, a afirmat el.

Referindu-se la un raportul cu privire la acordarea subvențiilor care nu a fost publicat, Bădărău a menționat că s-a discutat despre suma de 7 miliarde de lei alocată agricultorilor, însă ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a recunoscut că doar 20% dintre fermieri au beneficiat de aceste fonduri. În aceste condiții, fermierii se tem că, fără intervenții urgente din partea autorităților, majoritatea din trei ei vor fi executați de către bănci.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.