Ajutor de urgență: Fermierii loviti de secetă primesc peste 400 de tone de semințe de grâu

Peste 400 de tone de semințe de grâu de toamnă, oferite de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), vor ajunge în această săptămână la 175 de fermieri din raioanele grav afectate de secetă din Republica Moldova, precum Ștefan Vodă, Comrat, Ceadîr-Lunga, Vulcănești, Cantemir, Cahul, Taraclia, Florești, Nisporeni și Telenești. Inițiativa este susținută financiar de Agenția Austriacă pentru Dezvoltare și Guvernul Elveției, ca parte a proiectului „Sprijin de urgență pentru producătorii agricoli în contextul crizei socio-economice și energetice, anunță Ministerul Agriculturii.

Semințele distribuite sunt de o calitate superioară, fiind rezistente la secetă, boli și temperaturi extreme, și au fost livrate în funcție de pierderile suferite de fermieri, cantitățile variind între 30 și 90 kg per hectar, cu o limită de până la 8 tone per fermier. La evenimentul de distribuire, secretarul de stat Vasile Șarban a subliniat importanța acestei inițiative, menționând că face parte dintr-un efort mai amplu de a revitaliza agricultura națională.

Acest proiect completează alte intervenții ale FAO, desfășurate alături de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), cu sprijinul Japoniei, Austriei și Elveției. De la începutul programului, în 2022, au fost distribuite inputuri agricole esențiale, inclusiv semințe de porumb, lucernă, legume, tuberculi de cartofi și furaje pentru animale, sprijinind în total 17.000 de fermieri și gospodării până în decembrie 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#secet #Grîu #fermieri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, condus de Eugen Osmochescu, a prezentat marți, în cadrul unei conferințe de presă-maraton, „totalurile” activității pentru anul 2025, într-un discurs în care economia a crescut, iar cifrele au dansat.

Într-un cadru solemn, cu „bine sosit” adresat cetățenilor, mediului de afaceri și mass-media, ministrul a mulțumit practic tuturor, de la antreprenori și cetățeni până la „toți care și-au pus umărul”, pentru o creștere economică estimată la circa 2,7%, confirmată, potrivit oficialului, inclusiv de FMI. O creștere modestă, dar descrisă cu entuziasm drept „accelerare”, după pandemie, război și alte „instabilizări pe perioade de studii îndelungate”.

Agricultura a fost vedeta anului, cu +15%, construcțiile au urcat cu 8%, iar industria a contribuit cu 3%, cifră considerată „mică, dar frumoasă”, pentru că ar confirma reorientarea economiei „de la consum la inovații”, chiar dacă inovația încă se caută în slide-uri.

Integrarea europeană a fost declarată „prioritate zero”, cu nouă capitole de negociere, un cluster tematic și exporturi de 68,1% către UE, plus aderarea la SEPA, prezentată ca un succes major. În paralel, 2026 se anunță „foarte și foarte important”, cu 150 de activități de implementat, majoritatea pe umerii ministerului.

La capitolul investiții, ministrul a anunțat 16,7 miliarde (inițial dolari, apoi corectați în lei), intrări nete de capital de 213 milioane de dolari și reinvestiții de 215 milioane de dolari, semn că „Republica Moldova spărește la credibilitate”. Ratingurile B, B+ și B3 au fost prezentate drept dovezi de stabilitate, iar evaluarea realizată de o agenție internațională a fost calificată drept „foarte frumoasă”.

Digitalizarea a ocupat un spațiu generos. Este vorba de 75% din servicii digitalizate, 80% din interacțiuni online, iar Republica Moldova este pregătită să devină „un scut cibernetic al Europei de Iest”, în contextul unor pierderi globale de 10,5 trilioane de dolari din atacuri cibernetice.

Punctul forte al prezentării a fost „legea freelancerelor”, care intră în vigoare din 2026: notificare simplă, impozit unic de 15%, fără contabilitate și fără rapoarte, cu promisiunea protecției sociale și medicale. Totul transparent, digital și „fără biurocrație”.

La finalul conferinței, ministrul a promis că prosperitatea va gravita „ca un satelit” în jurul cetățenilor în 2026, iar economiile mediului de afaceri din debirocratizare se ridică deja la 3 milioane de lei, „sume preventive”, urmând ca adevăratele calcule să vină… în ianuarie.

Conferința s-a încheiat optimist, cu urări de Anul Nou, promisiuni de vești bune și certitudinea că, în 2026, economia va continua să crească corectată la timp, digitalizată complet și, eventual, cu mai puține „părdon”-uri.