Libanul pe marginea prăpastiei: Economia în colaps sub focul conflictului, avertizează ONU

Economia Libanului „începe să se prăbuşească” din cauza agravării conflictului dintre gruparea pro-iraniană Hezbollah şi Israel, care a multiplicat de o lună loviturile aeriene, pe lângă lansarea unei ofensive terestre asupra ţării, a avertizat joi directorul PNUD, citat de AFP.

Libanul, aflat în criză economică de ani de zile, „se luptă în prezent să facă faţă pur şi simplu efectelor imediate ale bombardamentelor, deplasărilor şi distrugerii infrastructurii”, a declarat Achim Steiner, administratorul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).

„Sunt serviciile de bază care se prăbuşesc, sistemul de transport, producţia de electricitate”, enumeră el „elementele fundamentale care îi permit unei societăţi să funcţioneze”.

Miercuri, PNUD a publicat previziunile sale pentru Liban în 2024, estimând că PIB-ul său se va contracta cu 9,2% dacă conflictul va continua până la sfârşitul anului. Ţara şi-a văzut deja economia prăbuşindu-se între 2018 şi 2021, iar lira libaneză şi-a pierdut 98% din valoare, ducând la o sărăcire semnificativă a populaţiei, potrivit agenţiei ONU.

Totuşi, situaţia economică părea să se fi stabilizat în 2022 şi 2023, iar înainte de război, PNUD se aştepta ca economia libaneză să crească cu 3,6% în 2024.

După aproape un an de schimburi de focuri cu Hezbollah, Israelul a început o campanie intensă de lovituri aeriene împotriva bastioanelor organizaţiei din Liban, la 23 septembrie, urmată de o ofensivă terestră în sud, la 30 septembrie.

„În acest moment, ne uităm doar la bilanţul uman al victimelor, la clădirile distruse, dar economia începe să se prăbuşească sub presiunea acestui conflict”, cu un şomaj care ar putea creşte la 32% în acest an, a declarat Steiner. Şeful PNUD a mai spus că se teme că această „criză economică se va transforma într-o criză politică şi socială”, cu consecinţe imprevizibile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#liban #prabusire #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un nou raport publicat de Europol evidențiază o creștere îngrijorătoare a fabricării ilegale de produse din tutun contrafăcute în Uniunea Europeană. Potrivit raportului, statele care aplică accize și taxe ridicate sunt mai vulnerabile la comerțul ilicit, deoarece consumatorii caută alternative mai ieftine, iar rețelele infracționale profită de această cerere. Ultimul raport KPMG privind consumul ilicit de produse de tutun denotă că peste 35 de miliarde de țigări sunt vândute ilegal în Europa în fiecare an, scrie mold-street.com.

Raportul Europol scoate în evidență că aproape un sfert din populația UE fumează, iar pe fundalul creșterii rapide a prețurilor consumatorii se orientează spre alternative mai ieftine, fie acestea sunt țigări clasice sau vape-uri.

Un exemplu elocvent este Franța, țara cu cea mai mare piață ilegală de produse de tutun din Uniunea Europeană, cu 47,7% din consumul total ilicit de țigări din regiune. Acest lucru se întâmplă ca urmare a politicilor de accizare, costul unui pachet de țigări ajungând la 15 euro. În același timp, autoritățile franceze interzic alte produse de nicotină, cum ar fi pliculețe cu nicotină. Ca rezultat, fumătorii se orientează către canale ilegale de achiziție a produselor de tutun.

Pe de altă parte, ultimul raport KPMG remarcă statele care au reușit cu succes să contracareze comerțul ilicit. Printre acestea se numără și România, unde consumul ilicit de țigări a atins un nivel minim istoric. Astfel, în România, consumul ilicit de țigări a scăzut în 2023 și a atins o medie anuală de 5,8%.

Pe lângă politici fiscale echilibrate, România are și o abordare pragmatică privind reglementarea pieței de nicotină. De exemplu, anul trecut, România a introdus acciză pentru pliculețe de nicotină și un șir de reglementări pentru acest produs, cu scopul de a controla piața legală. Același lucru a făcut și Ucraina. În septembrie 2024, Ucraina a introdus acciză la pliculețele cu nicotină, estimând venituri bugetare din această măsură în sumă de 20 milioane de euro.

În Republica Moldova, după doi ani de la implementarea unui calendar fiscal echilibrat și predictibil, anul trecut s-a înregistrat o scădere a comerțului ilicit cu produse de tutun. Potrivit companiei de cercetare IPSOS, piața tenebră a fost estimată la 9,8% în perioada septembrie–octombrie 2024, ceea ce reprezintă o scădere de 1,9 puncte procentuale comparativ cu aceeași perioadă din 2023.

Pentru a contrara piața ilicită, în acest an experții și industria au venit cu mai multe propuneri la Politica Fiscală.

„Producătorii cer ca Guvernul să vină cu acțiuni pentru a contracara piața neagră. În prezent avem o accelerare a încasărilor la buget din TVA, ceea ce arată că a scăzut contrabanda, comerțul ilicit, lucru care trebuie amplificat. Pentru a contracara piața neagră producătorii cer amânarea implementării interdicției aromelor pentru produsele din tutun încălzit până la aderarea la UE; introducerea unei accize pentru pliculețele cu nicotină; reglementarea clară a pungilor cu nicotină pentru protejarea minorilor și a consumatorilor; stabilirea unui calendar fiscal predictibil pe trei ani pentru toate produsele din tutun și nicotină și întărirea controlului și a aplicării legii în domeniul produselor din tutun și nicotină”, a declarat expertul economic IDIS ”Viitorul”, Veaceslav Ioniță.

Expertul a amintit că anul trecut a atenționat opinia publică că în Republica Moldova, din cauza unor reglementări neinspirate, a fost înregistrată o creștere a contrabandei cu țigări, ceea ce a însemnat venituri mai mici la bugetul de stat și riscuri de sănătate pentru minori, care consumă produse din tutun de pe piața neagră, nereglementată.

#politica fiscală #Veaceslav Ioniță #raport