Libanul pe marginea prăpastiei: Economia în colaps sub focul conflictului, avertizează ONU

24 Oct. 2024, 17:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Oct. 2024, 17:39 // Actual //  Ursu Victor

Economia Libanului „începe să se prăbuşească” din cauza agravării conflictului dintre gruparea pro-iraniană Hezbollah şi Israel, care a multiplicat de o lună loviturile aeriene, pe lângă lansarea unei ofensive terestre asupra ţării, a avertizat joi directorul PNUD, citat de AFP.

Libanul, aflat în criză economică de ani de zile, „se luptă în prezent să facă faţă pur şi simplu efectelor imediate ale bombardamentelor, deplasărilor şi distrugerii infrastructurii”, a declarat Achim Steiner, administratorul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).

„Sunt serviciile de bază care se prăbuşesc, sistemul de transport, producţia de electricitate”, enumeră el „elementele fundamentale care îi permit unei societăţi să funcţioneze”.

Miercuri, PNUD a publicat previziunile sale pentru Liban în 2024, estimând că PIB-ul său se va contracta cu 9,2% dacă conflictul va continua până la sfârşitul anului. Ţara şi-a văzut deja economia prăbuşindu-se între 2018 şi 2021, iar lira libaneză şi-a pierdut 98% din valoare, ducând la o sărăcire semnificativă a populaţiei, potrivit agenţiei ONU.

Totuşi, situaţia economică părea să se fi stabilizat în 2022 şi 2023, iar înainte de război, PNUD se aştepta ca economia libaneză să crească cu 3,6% în 2024.

După aproape un an de schimburi de focuri cu Hezbollah, Israelul a început o campanie intensă de lovituri aeriene împotriva bastioanelor organizaţiei din Liban, la 23 septembrie, urmată de o ofensivă terestră în sud, la 30 septembrie.

„În acest moment, ne uităm doar la bilanţul uman al victimelor, la clădirile distruse, dar economia începe să se prăbuşească sub presiunea acestui conflict”, cu un şomaj care ar putea creşte la 32% în acest an, a declarat Steiner. Şeful PNUD a mai spus că se teme că această „criză economică se va transforma într-o criză politică şi socială”, cu consecinţe imprevizibile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

11 Aug. 2026, 17:56
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
11 Aug. 2026, 17:56 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Achizițiile Energocom de energie electrică de la producătorii autohtoni s-au redus de aproape trei ori în primele șapte luni ale anului 2026. Compania a cumpărat circa 209.200 MWh de energie locală în ianuarie, dar numai aproximativ 76.400 MWh în iulie, arată calculele BANI.MD efectuate în baza datelor publicate de furnizorul central de energie.

Diferența este de aproximativ 132.800 MWh, echivalentul unei scăderi de 63,5%. În aceeași perioadă, volumul total al achizițiilor Energocom s-a redus cu circa 35%, de la 478.233 MWh în ianuarie la 308.868 MWh în iulie. Astfel, achizițiile de energie autohtonă au scăzut aproape de două ori mai rapid decât necesarul total acoperit de companie.

Ponderea energiei locale în portofoliul Energocom a coborât de la 43,75% în ianuarie la numai 24,74% în iulie, o diminuare de 19 puncte procentuale. În sens opus, ponderea energiei procurate prin contracte bilaterale a crescut de la 29,36% la 57,33%.

Calculată în volume, energia cumpărată prin contracte bilaterale a crescut de la aproximativ 140.400 MWh în ianuarie la peste 177.000 MWh în iulie, adică cu circa 26%, în pofida reducerii consumului total.

într-un răspuns pentru BANI.MD, Energocom respinge însă ideea că ar fi decis să înlocuiască energia produsă în Republica Moldova cu electricitate importată. Compania explică reducerea prin caracterul sezonier al activității centralelor electrice de termoficare.

În sezonul rece, CET-urile produc simultan energie termică și electrică, având o pondere mai mare în producția locală. Vara, după încheierea sezonului de încălzire, activitatea centralelor se reduce semnificativ, iar pe piață ajunge o cantitate mai mică de energie electrică autohtonă.

Un alt factor invocat este schimbarea regulilor pieței. Din 1 iulie 2026, producătorii locali își tranzacționează energia pe piața liberă, prin intermediul OPEM. În cadrul obligației de serviciu public, Energocom susține că achiziționează energia locală disponibilă care nu a fost vândută pe această piață.

Deficitul rămas este acoperit prin importuri, în special în orele de vârf, între 07:00 și 11:00 și între 18:00 și 23:00. Volumele cumpărate depind de nivelul consumului, prețurile disponibile și capacitatea de transport transfrontalieră.

Compania nu a precizat însă ce producători autohtoni și-au redus cel mai mult livrările și nici ce cantitate de energie locală oferită pe piață nu a fost cumpărată. Astfel, nu poate fi stabilit din răspuns dacă întreaga reducere provine de la CET-uri sau dacă și alți producători și-au diminuat producția ori și-au vândut energia prin alte mecanisme.

Energocom nu a prezentat nici prețurile medii achitate separat pentru energia locală, contractele bilaterale și Piața pentru Ziua Următoare și nici economia obținută prin modificarea structurii achizițiilor. Compania susține că publică doar prețul mediu ponderat lunar al întregului portofoliu, iar prețurile din contractele și tranzacțiile individuale sunt confidențiale.

Potrivit Energocom, divulgarea acestora i-ar putea afecta capacitatea de negociere și relațiile cu partenerii comerciali. În lipsa prețurilor defalcate, nu poate fi verificat dacă majorarea achizițiilor prin contracte bilaterale a redus sau, dimpotrivă, a majorat costul energiei furnizate consumatorilor.