Libanul pe marginea prăpastiei: Economia în colaps sub focul conflictului, avertizează ONU

24 Oct. 2024, 17:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Oct. 2024, 17:39 // Actual //  Ursu Victor

Economia Libanului „începe să se prăbuşească” din cauza agravării conflictului dintre gruparea pro-iraniană Hezbollah şi Israel, care a multiplicat de o lună loviturile aeriene, pe lângă lansarea unei ofensive terestre asupra ţării, a avertizat joi directorul PNUD, citat de AFP.

Libanul, aflat în criză economică de ani de zile, „se luptă în prezent să facă faţă pur şi simplu efectelor imediate ale bombardamentelor, deplasărilor şi distrugerii infrastructurii”, a declarat Achim Steiner, administratorul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).

„Sunt serviciile de bază care se prăbuşesc, sistemul de transport, producţia de electricitate”, enumeră el „elementele fundamentale care îi permit unei societăţi să funcţioneze”.

Miercuri, PNUD a publicat previziunile sale pentru Liban în 2024, estimând că PIB-ul său se va contracta cu 9,2% dacă conflictul va continua până la sfârşitul anului. Ţara şi-a văzut deja economia prăbuşindu-se între 2018 şi 2021, iar lira libaneză şi-a pierdut 98% din valoare, ducând la o sărăcire semnificativă a populaţiei, potrivit agenţiei ONU.

Totuşi, situaţia economică părea să se fi stabilizat în 2022 şi 2023, iar înainte de război, PNUD se aştepta ca economia libaneză să crească cu 3,6% în 2024.

După aproape un an de schimburi de focuri cu Hezbollah, Israelul a început o campanie intensă de lovituri aeriene împotriva bastioanelor organizaţiei din Liban, la 23 septembrie, urmată de o ofensivă terestră în sud, la 30 septembrie.

„În acest moment, ne uităm doar la bilanţul uman al victimelor, la clădirile distruse, dar economia începe să se prăbuşească sub presiunea acestui conflict”, cu un şomaj care ar putea creşte la 32% în acest an, a declarat Steiner. Şeful PNUD a mai spus că se teme că această „criză economică se va transforma într-o criză politică şi socială”, cu consecinţe imprevizibile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.