VIDEO Muzeul Naţional de Etnografie a marcat 135 de ani de la fondare cu lume bună şi vinuri selecte

Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală a sărbătorit joi, 24 octombrie, 135 de ani de la înființare, organizând o sărbătoare care a reunit funcționari de stat, angajații muzeului, fotografi, muzeografi și jurnaliști. În context, a fost lansată și o expoziție de fotografii intitulată „Generații de muzeografi-fotografi în serviciul societății. Omagiu Muzeului la 135 de ani”. La final, invitații s-au bucurat de bucate alese și vinuri de la Castel Mimi.

În discursul său, directorul muzeului, Petru Vicol, a ținut să mulțumească oamenilor care contribuie zilnic la dezvoltarea patrimoniului cultural al Republicii Moldova.

„A fost o evoluție frumoasă, firească. Muzeul a fost fondat în octombrie 1889, în urma organizării unei expoziții agricole și industriale aici, în acest cartier al orașului Chișinău. Muzeul este unul dintre cele mai vizitate din Republica Moldova, cu peste 90.000 de vizitatori anual, incluzând filialele noastre. În special după pandemie, a crescut interesul pentru cultură și patrimoniu, iar faptul că mulți vizitatori sunt copii, ne bucură enorm”, afirmă Petru Vicol, directorul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală.

La eveniment au fost prezenţi muzeografi din întreaga ţară.

„Este un eveniment foarte important pentru întreaga societate și, în primul rând, pentru orașul Chișinău. Chiar și expoziția de astăzi, prezentată în cadrul manifestării, arată că suntem mai creativi și că am depășit această criză”, spune Valeria Suruceanu, directoarea Muzeului de Istorie din Chișinău.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

„Am participat la deschiderea noii expoziții de fotografii, iar la finalul sărbătorii, gazdele au decis să ne servească cu o cafea, ceai sau, după preferințe, cu un vin de la Castel Mimi. Eu sunt din nordul Moldovei și vreau să spun că este un vin extraordinar, cu un miros foarte plăcut, iar gustul… nici nu se discută. Este excelent!”, susţine Galina Mosoric, directoarea Muzeului Ținutului Edineț.

De-a lungul timpului, activităţile Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală au fost susţinute de către Castel Mimi. Şi nu întâmplător…

„Întotdeauna am susținut proiectele și inițiativele Muzeului de Etnografie pentru că, pe timpuri, Constantin Mimi a fost primul director al acestui muzeu și este un fel de testament al lui să susținem arta, culturași tot ce ține de autentic și național al Republicii Moldova. Astăzi delectăm gusturile oaspeților cu vinuri din soiuri autohtone – Feteasca Neagră, Rara Neagră, Feteasca Regală, Feteasca Albă. Noi suntem prezenți la toate evenimentele, în curtea muzeului, dar și aici în interior. Ne străduim să fim alături de muzeu”, afirmă Ala Samoilenco, directorul de Marketing al Castel Mimi.

Expoziția aniversară va rămâne deschisă publicului în următoarele luni, oferind vizitatorilor ocazia de a descoperi valorile și istoria comunității rurale moldovenești prin fotografii arhivate în peste o sută de ani de activitate.

#vinueri selecte #Muzeul Naţional de Etnografie #oaspeti #Castel Mimi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.