Prezență ridicată la vot în al doilea tur al alegerilor prezidențiale: Peste 10% până la ora 10:00

Prezența la vot în al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova a depășit pragul de 10% până la ora 10:00, cu aproape 289.000 de cetățeni prezenți la urne, conform Comisiei Electorale Centrale (CEC). Comparativ cu primul tur de scrutin, desfășurat pe 20 octombrie, cetățenii se arată mai activi; atunci, rata de participare de 10% a fost atinsă aproape de ora 11:00.

Președinta CEC, Angelica Caraman, a declarat în cadrul unui briefing că circumscripția electorală Rezina înregistrează cea mai activă participare, cu o rată de peste 12%. În municipiul Chișinău, aproximativ 10% dintre alegători și-au exercitat dreptul de vot până la această oră.

În cele 30 de secții destinate alegătorilor din regiunea transnistreană, s-au prezentat peste 5.000 de votanți. Totodată, în străinătate, peste 30.000 de cetățeni moldoveni au votat până la ora 10:00, semnificativ mai mulți decât cei 18.000 care au participat la primul tur în același interval.

„Votul din străinătate se desfășoară în condiții normale, iar la ora 09:00, ora Moldovei, și-au început activitatea 32 de secții din Irlanda, Marea Britanie și Portugalia. Urmează să se deschidă și cele 21 de secții de votare din SUA și Canada”, a precizat Caraman.

De asemenea, CEC a raportat că nu au existat incidente majore, însă s-au înregistrat câteva cazuri de transportare organizată a alegătorilor, documentate de autorități. Inspectoratul General al Poliției a raportat, de asemenea, unele încălcări ale procesului electoral, precum fotografierea buletinului de vot, agitație electorală, afișaj electoral neautorizat și alte nereguli legate de dreptul la vot.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#CEC #alegeri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În prima zi de la deschiderea platformei compensatii.gov.md, peste 50.000 de cereri au fost depuse pentru obținerea compensațiilor la facturi, a anunțat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu. Oficialul a explicat că datele furnizate de cetățeni vor trece printr-un proces riguros de verificare, aplicându-se 11 filtre pentru a asigura corectitudinea și orientarea către cei mai vulnerabili.

„Vom analiza veniturile menționate în cerere și le vom compara cu informațiile de la fisc, inclusiv veniturile salariale, anuale, din dividende, din chirii, precum și pensiile”, a declarat ministrul Buzu. El a adăugat că, spre deosebire de anii anteriori, nu vor mai exista categorii de vulnerabilitate prestabilite. În schimb, se va ține cont de consumul de energie și veniturile fiecărei persoane, pentru a direcționa compensațiile către cei cu venituri reduse.

Anul acesta, guvernul a optat în principal pentru compensațiile în numerar, deoarece s-a dovedit a fi o metodă mai eficientă de administrare. „Experiența anului trecut ne-a arătat că 40% din compensații au fost distribuite sub formă monetară, iar această soluție este mai simplu de gestionat”, a precizat Buzu.

Întrebat de bugetul alocat pentru compensații, Buzu a apus că va fi sprobat într-o hotărâre de Guvern. „Este prematur să vorbim de o cifră exactă”.

În sezonul de încălzire 2023-2024, compensațiile au fost acordate în factură, în funcție de vulnerabilitatea energetică. Acestea au acoperit, în medie, 33% din tariful la gaz, cu o variație între 12 lei/metru cub și 17 lei/metru cub, pentru un volum compensat de 180 de metri cubi.

În ceea ce privește încălzirea centralizată, Guvernul a compensat 58% din tariful practicat, cu un tarif între 1450 lei și 2900 lei per gigacalorie, în funcție de gradul de vulnerabilitate energetică al beneficiarului.