Turcia în dilema inflației: Rata anuală nu se așteptă să fie atât de mare în octombrie

04 Nov. 2024, 13:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2024, 13:23 // Actual //  Ursu Victor

Rata anuală a inflaţiei în Turcia s-a atenuat mai puţin decât se estima în octombrie, determinându-i pe economişti să previzioneze o nouă reducere a dobânzii în acest an, transmite Bloomberg.

Conform datelor publicate luni de Institutul de Statistică (TurkStat), inflaţia s-a redus la 48,6% luna trecută, de la 49,4% în septembrie. Analiştii se aşteptau la un nivel de 48,3% în octombrie.

În ritm lunar, rata inflaţiei a fost de 2,88% luna trecută, de la 2,97% în septembrie.

Oficialii Băncii Centrale a Turciei şi-au exprimat îngrijorarea privind ritmul dezinflaţiei, după datele dezamăgitoare din septembrie. Economiştii previzionează o nouă reducere a dobânzii în acest an, în urma progreselor lente ţi ţinerea sub control a preţurilor. Din martie, rata dobânzii în Turcia a fost menţinută nemodificată, la 50%.

Datele din Istanbul, cel mai populat oraş al ţării, arată că preţurile cu amănuntul s-au situat la 59,1% în octombrie, un uşor declin faţă de luna precedentă.

Banca Turciei se aşteaptă ca inflaţia să coboare până la 38% la finele anului, şi la 14% anul următor, în timp ce guvernul de la Ankara mizează pentru finalul acestui an şi finalul anului următor o inflaţie de 41,5%, respectiv 17,5%.

Totuşi, mulţi economişti estimează ca la finalul anului rata anuală a inflaţiei în Turcia să depăşească ţinta Băncii Centrale a Turciei. Evoluţia inflaţiei va determina şi momentul reducerii dobânzilor.

Vineri, agenţia de evaluare financiară S&P Global a îmbunătăţit ratingul suveran al Turciei de la „B plus”, până la „BB minus”, a doua revizuire în creştere a calificativului atribuit de S&P pentru datoria pe termen lung a Turciei în acest an, citând acumularea rezervelor şi procesul dezinflaţionist susţinut de politica monetară strictă a Băncii Centrale a Turciei.

„Fără alegeri naţionale până în 2028, decidenţii turci par să aibă spaţiul necesar pentru a implementa politici destinate să reducă cererea şi inflaţia, via înăsprirea treptată a politicii fiscale şi a salariilor”, a informat S&P într-un comunicat de presă.

S&P a revizuit şi perspectiva ratingului de ţară al Turciei, de la „pozitivă”, la „stabilă”, pentru a ţine cont de riscurile echilibrate la adresa planurilor ambiţioase ale autorităţilor de a reduce inflaţia ridicată, a gestiona aşteptările salariale şi a reechilibra economia.

Celelalte două mari agenţii de evaluare financiară, Fitch şi Moody’s, au îmbunătăţit ratingul de ţară al Turciei în acest an, datorită îmbunătăţirii politicii fiscale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Nov. 2026, 12:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Nov. 2026, 12:58 // Actual //  bani.md

Mișcarea Civică „Construim înCREDere” a organizat luni, 16 noiembrie, un flash-mob în fața Parlamentului, prin care a cerut revizuirea reformei salarizării în sectorul bugetar. Reprezentanții mișcării sunt nemulțumiți de diferențele dintre majorările prevăzute pentru demnitarii de rang înalt și cele acordate profesorilor, educatorilor și altor angajați din sistemul bugetar.

Acțiunea s-a desfășurat sub sloganul „Salarii echitabile pentru toți!”, iar participanții au afișat pancarte cu cifrele prevăzute în proiectul de lege. Potrivit calculelor prezentate de mișcare, salariile de bază ale Președintelui Republicii, Președintelui Parlamentului și Prim-ministrului ar urma să crească de la 21.000 la 55.650 de lei, ceea ce reprezintă o majorare de 34.650 de lei sau 165%.

Pentru deputați, creșterea ar fi de 135%, de la 19.520 la 45.970 de lei, adică un plus de 26.450 de lei lunar.

Prin comparație, salariul de bază al unui profesor debutant ar urma să crească de la 9.200 la 11.220 de lei, cu 22%, iar cel al unui asistent personal – de la 6.300 la 6.930 de lei, cu doar 10%. Astfel, majorarea lunară prevăzută pentru un deputat ar depăși de peste două ori salariul actual al unui profesor debutant.

Reprezentanții mișcării mai atrag atenția că proiectul elimină din lege garanția potrivit căreia salariile angajaților din sectorul bugetar trebuie să crească anual cel puțin în raport cu inflația.

La finalul acțiunii, membrii „Construim înCREDere” au depus o adresare oficială către președintele Parlamentului, Igor Grosu, și deputați, prin care solicită modificarea proiectului înainte de adoptare. Printre revendicări se numără aplicarea aceleiași rate de creștere salarială pentru toți angajații bugetari în 2027, păstrarea mecanismului de indexare cel puțin cu rata inflației și plafonarea majorărilor pentru înalții demnitari în funcție de evoluția economiei.

Mișcarea mai cere salarii de bază peste nivelul salariului minim pentru angajații din clasele inferioare ale grilei și revenirea la baza de 7.820 de lei pentru asistenții personali, prevăzută în prima versiune a proiectului.

Totodată, reprezentanții organizației cer publicarea unui tabel comparativ cu salariile înainte și după reformă pentru fiecare funcție de demnitate publică, precum și prezentarea costului total al reformei.

„Nu suntem împotriva reformei salarizării. Suntem împotriva unei reforme care începe cu cei de sus. Dacă Guvernul spune că regula corectă este creșterea economică, atunci să fie regula pentru toți, de la profesor la deputat. O reformă făcută în numele echității nu poate scoate din lege protecția salariilor mici împotriva inflației și, în același timp, să dubleze salariile de la vârf”, a declarat Olesea Stamate, coordonatoarea Mișcării Civice „Construim înCREDere”.

Mișcarea solicită ca proiectul să nu fie votat în forma actuală și cere organizarea unor audieri publice cu participarea sindicatelor, Congresului Autorităților Locale din Moldova și societății civile.