Rusia revine la comerțul de tip barter din cauza problemelor cu plățile internaționale

04 Nov. 2024, 16:43
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2024, 16:43 // Actual //  Ursu Victor

Creșterea cerințelor stricte ale băncilor străine, care au cauzat întârzieri și refuzuri în procesarea plăților pentru companiile rusești, a împins unele dintre acestea să recurgă din nou la comerțul de tip barter, practicat pe scară largă în perioada anilor ’90. Aceste tranzacții de schimb ar putea reduce veniturile bugetare, însă guvernul rus este mai preocupat de menținerea importurilor necesare.

În ianuarie, Ministerul Dezvoltării Economice din Rusia a elaborat, la inițiativa fostului prim-vicepremier Andrei Belousov (în prezent ministru al apărării), un ghid pentru companii despre realizarea tranzacțiilor de tip barter. „Navigatorul pentru tranzacțiile externe de tip barter” descrie tipurile de schimburi, avantajele lor și include un ghid pas cu pas pentru organizarea acestor tranzacții și stabilirea valorii echivalente a bunurilor sau serviciilor schimbate, norează Financial Times.

Compania „Astarta-Agrotrading” din Saratov a încheiat recent un astfel de acord cu două firme pakistaneze, conform căruia urmează să livreze 15.000 de tone de năut în schimbul aceleași cantități de mandarine și 10.000 de tone de linte în schimbul unei cantități echivalente de cartofi. Într-o altă tranzacție, 20.000 de tone de năut vor fi schimbate pentru o cantitate similară de orez. Compania dorește să testeze mecanismul și consideră că această metodă le poate extinde opțiunile comerciale.

De asemenea, au fost realizate schimburi mai neobișnuite, precum schimbarea echipamentelor de uz casnic și a materialelor de construcții din China pe semințe de in rusesc. Alexei Frolov, șeful administrației vamale din Ural, a declarat că astfel de tranzacții elimină riscurile valutare și problemele legate de întârzierile plăților.

Însă specialiștii avertizează că, deși acest sistem minimizează riscurile financiare, Rusia continuă să schimbe resurse brute pentru produse finite, ceea ce permite țărilor partenere, cum ar fi China, să obțină profituri mai mari din procesare și vânzare.

Totodată, tranzacțiile de tip barter pot permite companiilor să evite plata anumitor taxe, datorită evaluării valorii bunurilor pe baza unor estimări. Cu toate acestea, experții susțin că acest tip de comerț este dificil de organizat pe scară largă și va rămâne, probabil, o soluție de nișă pentru anumite parteneriate comerciale restrânse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.