Rusia revine la comerțul de tip barter din cauza problemelor cu plățile internaționale

Creșterea cerințelor stricte ale băncilor străine, care au cauzat întârzieri și refuzuri în procesarea plăților pentru companiile rusești, a împins unele dintre acestea să recurgă din nou la comerțul de tip barter, practicat pe scară largă în perioada anilor ’90. Aceste tranzacții de schimb ar putea reduce veniturile bugetare, însă guvernul rus este mai preocupat de menținerea importurilor necesare.

În ianuarie, Ministerul Dezvoltării Economice din Rusia a elaborat, la inițiativa fostului prim-vicepremier Andrei Belousov (în prezent ministru al apărării), un ghid pentru companii despre realizarea tranzacțiilor de tip barter. „Navigatorul pentru tranzacțiile externe de tip barter” descrie tipurile de schimburi, avantajele lor și include un ghid pas cu pas pentru organizarea acestor tranzacții și stabilirea valorii echivalente a bunurilor sau serviciilor schimbate, norează Financial Times.

Compania „Astarta-Agrotrading” din Saratov a încheiat recent un astfel de acord cu două firme pakistaneze, conform căruia urmează să livreze 15.000 de tone de năut în schimbul aceleași cantități de mandarine și 10.000 de tone de linte în schimbul unei cantități echivalente de cartofi. Într-o altă tranzacție, 20.000 de tone de năut vor fi schimbate pentru o cantitate similară de orez. Compania dorește să testeze mecanismul și consideră că această metodă le poate extinde opțiunile comerciale.

De asemenea, au fost realizate schimburi mai neobișnuite, precum schimbarea echipamentelor de uz casnic și a materialelor de construcții din China pe semințe de in rusesc. Alexei Frolov, șeful administrației vamale din Ural, a declarat că astfel de tranzacții elimină riscurile valutare și problemele legate de întârzierile plăților.

Însă specialiștii avertizează că, deși acest sistem minimizează riscurile financiare, Rusia continuă să schimbe resurse brute pentru produse finite, ceea ce permite țărilor partenere, cum ar fi China, să obțină profituri mai mari din procesare și vânzare.

Totodată, tranzacțiile de tip barter pot permite companiilor să evite plata anumitor taxe, datorită evaluării valorii bunurilor pe baza unor estimări. Cu toate acestea, experții susțin că acest tip de comerț este dificil de organizat pe scară largă și va rămâne, probabil, o soluție de nișă pentru anumite parteneriate comerciale restrânse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mandarine #comert #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Maxim Brăila, cunoscut în trecut pentru declarațiile sale elogioase la adresa președintelui rus Vladimir Putin, a fost numit în funcția de consilier pentru soluționarea contestațiilor în cadrul Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC). Numirea sa a fost votată de 57 de deputați în cadrul ședinței plenare a Parlamentului.

Decizia a venit în urma unui concurs public organizat de Comisia economie, buget și finanțe, care l-a propus pentru un mandat de șapte ani, fără posibilitate de reînnoire. Brăila este licențiat în drept, magistru în științe economice și drept public, și urmează studii de doctorat la Universitatea de Studii Europene din Moldova. El a activat atât în sectorul public, cât și în cel privat, inclusiv în poziții de conducere.

Agenția pentru Soluționarea Contestațiilor este un organ colegial format din șapte consilieri, inclusiv directorul general, iar atribuțiile acesteia vizează examinarea contestațiilor în cadrul achizițiilor publice.

Maxim Brăila a apărut pentru prima dată în atenția opiniei publice în mai 2011, când, fiind elev în clasa a XII-a, s-a înscris în cursa electorală pentru Consiliul Municipal Chișinău, ca independent. A obținut puțin peste 200 de voturi, adică 0,06% din sufragii.

În acea campanie, Brăila declara că vrea să fie „un politician de tipul lui Vladimir Putin – un lider adevărat care se gândește la cetățeni”, subliniind totuși că nu susține regimul nedemocratic de la Moscova. Ulterior, a afirmat că a ales să nu se alinieze partidelor politice pentru a nu fi controlat de „mafioți și oligarhi”, potrivit unui material al Europei Libere.

Numirea sa într-o funcție-cheie într-o instituție cu rol esențial în integritatea proceselor de achiziții publice ridică semne de întrebare legate de evoluția ideologică a fostului candidat independent și de criteriile de integritate care au stat la baza selecției.