Uname:Linux srv7 5.15.0-179-generic #189-Ubuntu SMP Tue May 5 18:20:56 UTC 2026 x86_64

Base Dir : /home/bani.md/public_html

User : banim8725


Turcia în dilema inflației: Rata anuală nu se așteptă să fie atât de mare în octombrie

Turcia în dilema inflației: Rata anuală nu se așteptă să fie atât de mare în octombrie

04 Nov. 2024, 13:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2024, 13:23 // Actual //  Ursu Victor

Rata anuală a inflaţiei în Turcia s-a atenuat mai puţin decât se estima în octombrie, determinându-i pe economişti să previzioneze o nouă reducere a dobânzii în acest an, transmite Bloomberg.

Conform datelor publicate luni de Institutul de Statistică (TurkStat), inflaţia s-a redus la 48,6% luna trecută, de la 49,4% în septembrie. Analiştii se aşteptau la un nivel de 48,3% în octombrie.

În ritm lunar, rata inflaţiei a fost de 2,88% luna trecută, de la 2,97% în septembrie.

Oficialii Băncii Centrale a Turciei şi-au exprimat îngrijorarea privind ritmul dezinflaţiei, după datele dezamăgitoare din septembrie. Economiştii previzionează o nouă reducere a dobânzii în acest an, în urma progreselor lente ţi ţinerea sub control a preţurilor. Din martie, rata dobânzii în Turcia a fost menţinută nemodificată, la 50%.

Datele din Istanbul, cel mai populat oraş al ţării, arată că preţurile cu amănuntul s-au situat la 59,1% în octombrie, un uşor declin faţă de luna precedentă.

Banca Turciei se aşteaptă ca inflaţia să coboare până la 38% la finele anului, şi la 14% anul următor, în timp ce guvernul de la Ankara mizează pentru finalul acestui an şi finalul anului următor o inflaţie de 41,5%, respectiv 17,5%.

Totuşi, mulţi economişti estimează ca la finalul anului rata anuală a inflaţiei în Turcia să depăşească ţinta Băncii Centrale a Turciei. Evoluţia inflaţiei va determina şi momentul reducerii dobânzilor.

Vineri, agenţia de evaluare financiară S&P Global a îmbunătăţit ratingul suveran al Turciei de la „B plus”, până la „BB minus”, a doua revizuire în creştere a calificativului atribuit de S&P pentru datoria pe termen lung a Turciei în acest an, citând acumularea rezervelor şi procesul dezinflaţionist susţinut de politica monetară strictă a Băncii Centrale a Turciei.

„Fără alegeri naţionale până în 2028, decidenţii turci par să aibă spaţiul necesar pentru a implementa politici destinate să reducă cererea şi inflaţia, via înăsprirea treptată a politicii fiscale şi a salariilor”, a informat S&P într-un comunicat de presă.

S&P a revizuit şi perspectiva ratingului de ţară al Turciei, de la „pozitivă”, la „stabilă”, pentru a ţine cont de riscurile echilibrate la adresa planurilor ambiţioase ale autorităţilor de a reduce inflaţia ridicată, a gestiona aşteptările salariale şi a reechilibra economia.

Celelalte două mari agenţii de evaluare financiară, Fitch şi Moody’s, au îmbunătăţit ratingul de ţară al Turciei în acest an, datorită îmbunătăţirii politicii fiscale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.