Compensațiile la căldură acordate în numerar: O decizie controversată care riscă să înghețe consumatorii

Noul sistem de acordare a compensațiilor la căldură, care va fi realizat în numerar sau pe card ridică multe semne de întrebare. În trecut, banii erau direcționați direct către întreprinderi, iar consumatorii primeau facturi cu reducerea inclusă, constată expertul în energetică.Sergiu Tofilat.

Tofilat, își exprimă nemulțumirea față de această decizie, punând la îndoială raționamentul din spatele ei. „Nu știu cui i-a trecut prin minte această idee, dar aș dori să-i adresez câteva întrebări. Compensațiile sunt destinate celor cu venituri mici. Când nu ai ce mânca, ultimul lucru la care te gândești e să achiți factura pentru încălzire. Mai mult, cum ne asigurăm că aceste compensații vor fi folosite pentru plata căldurii, având în vedere și problema alcoolismului?”

Tofilat subliniază că denumirea acestor compensații ar trebui să reflecte adevărata lor natură. „Numiți-le ajutor material, căci nu au nimic de-a face cu încălzirea”, a adăugat el.

Critica sa nu se oprește aici. „A fost această propunere consultată cu Ministerul Energiei? Cine a analizat consecințele neplății facturilor? Datoriile întreprinderilor energetice, deja mari, vor continua să crească, și cine va suporta costurile? Consumul de bună credință va fi penalizat din nou?”

Întreprinderile energetice, deja sufocate de datorii și probleme financiare, riscă să ajungă în incapacitate de plată. „Dacă întreprinderile vor colapsa, cine ne va asigura că nu vom îngheța de frig?” întreabă Tofilat, cerând o renegociere a memorandumului cu FMI și o revizuire a reformelor propuse.

„Aceste măsuri trebuie să fie gândite, nu impuse fără o analiză corectă”, conchide expertul.

Începând de astăzi, cetățenii din Republica Moldova pot solicita compensații pentru energia electrică, gaze, energie termică și combustibil solid. Cererile pot fi depuse pe platforma compensatii.gov.md. Compensațiile pentru energie se acordă sub formă monetară, oferită direct fiecărei gospodării eligibile pe cardul bancar al solicitantului sau la poștă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#enrgie #compensatii #căldură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Centrala hidroelectrică de la Costești ar putea să-și dubleze capacitatea de generare a energiei electrice prin extinderea surselor de producere cu ajutorul energiei regenerabile. Proiectele ambițioase au fost prezentate ministrului Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul unei vizite de documentare la Întreprinderea de Stat „Nodul Hidroenergetic Costești”.

Potrivit administrației întreprinderii, în frunte cu Igor Cibotaru, sunt pregătite studii de fezabilitate pentru instalarea unui parc fotovoltaic plutitor și a unui parc eolian, fiecare cu o capacitate de 5 până la 10 MW. Acestea vor fi completate cu baterii pentru stocarea energiei electrice, transformând nodul într-un important actor pe piața energiei, inclusiv pe cea de echilibrare, odată cu lansarea piețelor pe termen scurt.

Investițiile ar urma să fie acoperite din sursele proprii ale întreprinderii, acumulate în anii precedenți din profitul net reinvestit în dezvoltarea infrastructurii.

„Prin diversificarea surselor – apă, aer și soare – vom reduce dependența de o singură tehnologie și vom crește stabilitatea sistemului energetic național,” a declarat administratorul Cibotaru.

În prezent, centrala funcționează cu un singur generator de 16 MW, pus în funcțiune în 1978, și produce circa 65 milioane kWh anual – echivalentul a aproximativ 6% din energia electrică generată pe plan intern. Activitatea sa depinde de deciziile grupului operativ moldo-român, care gestionează debitul de apă din lacul de acumulare Costești.

Lacul de acumulare Costești, al doilea ca mărime din țară după cel de la Dubăsari, se întinde pe 70 km în susul râului Prut și are o suprafață de 59 km², o capacitate de 1,285 miliarde metri cubi și o adâncime maximă de 43 metri.

Dacă proiectele vor primi undă verde de la Consiliul de administrație, centrala de la Costești ar putea deveni un exemplu regional de tranziție energetică durabilă.