Decizia OPEC+ de a amâna creșterea producției împinge prețurile petrolului în sus

Preţurile petrolului au urcat luni cu aproape 3% ca urmare a deciziei OPEC+ de a amâna planurile de creştere a producţiei cu o lună, în timp ce piaţa se pregăteşte pentru o săptămână critică, în care americanii vor alege un nou preşedinte, scrie Reuters.

Contractele futures pentru petrolul Brent au crescut cu 2,82%, la 75,16USD pe baril. Preţul ţiţeiului U.S. West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 3,01%, la 71,58 USD pe baril.

Duminică, OPEC+ a declarat că îşi va prelungi reducerea producţiei de 2,2 milioane de barili pe zi (bpd) cu încă o lună, în decembrie, cu o creştere deja amânată din octombrie, din cauza scăderii preţurilor şi a cererii slabe.

OPEC+, care include Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol plus Rusia şi alţi aliaţi, trebuia să crească producţia lunară cu 180.000 bpd din decembrie.

Prelungirea reducerii pentru tot trimestrul patru al anului 2024 ”aruncă în incertitudine angajamentul grupului de a normaliza livrările” în 2025, a declarat Walt Chancellor, un strateg energetic la Macquarie, adăugând că anunţul ar putea atenua unele temeri legate de ”un război al preţurilor” al OPEC+.

OPEC rămâne foarte optimistă în ceea ce priveşte cererea de petrol atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung, a declarat luni secretarul general Haitham Al Ghais la un eveniment din industria energetică la Abu Dhabi.

Grupul TotalEnergies estimează că cererea globală de petrol va atinge vârful după 2030, în cele două scenarii cele mai probabile de tranziţie energetică din raportul său anual privind perspectivele energetice.

Între timp, CEO-ul companiei italiene de energie Eni a spus că reducerile OPEC+ ale livrărilor de petrol şi eforturile recente de a le elimina au crescut volatilitatea pe pieţele de energie şi au împiedicat investiţiile în producţie nouă.

Producţia de petrol a OPEC a revenit în octombrie de la cel mai scăzut nivel din acest an, în luna precedentă, deoarece Libia a rezolvat o criză politică, a constatat un sondaj Reuters, deşi un efort suplimentar al Irakului de a-şi îndeplini reducerile promise alianţei mai largi OPEC+ a limitat câştigul.

Pe plan politic, candidata democrată Kamala Harris şi republicanul Donald Trump rămân practic la egalitate în sondajele de opinie înainte de ziua alegerilor prezidenţiale americane de marţi, iar câştigătorul ar putea să nu fie cunoscut timp de câteva zile după încheierea votului.

Investitorii au urmărit, de asemenea, orice escaladare a tensiunilor din Orientul Mijlociu.

Joi, site-ul de ştiri american Axios a relatat că serviciile de informaţii israeliene au sugerat că Iranul se pregăteşte să atace Israelul din Irak în câteva zile, citând două surse israeliene neidentificate.

”Tensiunile din Orientul Mijlociu sunt din nou în prim plan în timp ce traderii aşteaptă atacul de răspuns iranian”, a declarat Dennis Kissler, vicepreşedinte senior pentru tranzacţionare la BOK Financial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotații #OPEC #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

#retrogradat #Moody's #budapesta #Investiții