Decizia OPEC+ de a amâna creșterea producției împinge prețurile petrolului în sus

05 Nov. 2024, 09:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Nov. 2024, 09:41 // Actual //  Ursu Victor

Preţurile petrolului au urcat luni cu aproape 3% ca urmare a deciziei OPEC+ de a amâna planurile de creştere a producţiei cu o lună, în timp ce piaţa se pregăteşte pentru o săptămână critică, în care americanii vor alege un nou preşedinte, scrie Reuters.

Contractele futures pentru petrolul Brent au crescut cu 2,82%, la 75,16USD pe baril. Preţul ţiţeiului U.S. West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 3,01%, la 71,58 USD pe baril.

Duminică, OPEC+ a declarat că îşi va prelungi reducerea producţiei de 2,2 milioane de barili pe zi (bpd) cu încă o lună, în decembrie, cu o creştere deja amânată din octombrie, din cauza scăderii preţurilor şi a cererii slabe.

OPEC+, care include Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol plus Rusia şi alţi aliaţi, trebuia să crească producţia lunară cu 180.000 bpd din decembrie.

Prelungirea reducerii pentru tot trimestrul patru al anului 2024 ”aruncă în incertitudine angajamentul grupului de a normaliza livrările” în 2025, a declarat Walt Chancellor, un strateg energetic la Macquarie, adăugând că anunţul ar putea atenua unele temeri legate de ”un război al preţurilor” al OPEC+.

OPEC rămâne foarte optimistă în ceea ce priveşte cererea de petrol atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung, a declarat luni secretarul general Haitham Al Ghais la un eveniment din industria energetică la Abu Dhabi.

Grupul TotalEnergies estimează că cererea globală de petrol va atinge vârful după 2030, în cele două scenarii cele mai probabile de tranziţie energetică din raportul său anual privind perspectivele energetice.

Între timp, CEO-ul companiei italiene de energie Eni a spus că reducerile OPEC+ ale livrărilor de petrol şi eforturile recente de a le elimina au crescut volatilitatea pe pieţele de energie şi au împiedicat investiţiile în producţie nouă.

Producţia de petrol a OPEC a revenit în octombrie de la cel mai scăzut nivel din acest an, în luna precedentă, deoarece Libia a rezolvat o criză politică, a constatat un sondaj Reuters, deşi un efort suplimentar al Irakului de a-şi îndeplini reducerile promise alianţei mai largi OPEC+ a limitat câştigul.

Pe plan politic, candidata democrată Kamala Harris şi republicanul Donald Trump rămân practic la egalitate în sondajele de opinie înainte de ziua alegerilor prezidenţiale americane de marţi, iar câştigătorul ar putea să nu fie cunoscut timp de câteva zile după încheierea votului.

Investitorii au urmărit, de asemenea, orice escaladare a tensiunilor din Orientul Mijlociu.

Joi, site-ul de ştiri american Axios a relatat că serviciile de informaţii israeliene au sugerat că Iranul se pregăteşte să atace Israelul din Irak în câteva zile, citând două surse israeliene neidentificate.

”Tensiunile din Orientul Mijlociu sunt din nou în prim plan în timp ce traderii aşteaptă atacul de răspuns iranian”, a declarat Dennis Kissler, vicepreşedinte senior pentru tranzacţionare la BOK Financial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Nov. 2026, 12:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Nov. 2026, 12:58 // Actual //  bani.md

Mișcarea Civică „Construim înCREDere” a organizat luni, 16 noiembrie, un flash-mob în fața Parlamentului, prin care a cerut revizuirea reformei salarizării în sectorul bugetar. Reprezentanții mișcării sunt nemulțumiți de diferențele dintre majorările prevăzute pentru demnitarii de rang înalt și cele acordate profesorilor, educatorilor și altor angajați din sistemul bugetar.

Acțiunea s-a desfășurat sub sloganul „Salarii echitabile pentru toți!”, iar participanții au afișat pancarte cu cifrele prevăzute în proiectul de lege. Potrivit calculelor prezentate de mișcare, salariile de bază ale Președintelui Republicii, Președintelui Parlamentului și Prim-ministrului ar urma să crească de la 21.000 la 55.650 de lei, ceea ce reprezintă o majorare de 34.650 de lei sau 165%.

Pentru deputați, creșterea ar fi de 135%, de la 19.520 la 45.970 de lei, adică un plus de 26.450 de lei lunar.

Prin comparație, salariul de bază al unui profesor debutant ar urma să crească de la 9.200 la 11.220 de lei, cu 22%, iar cel al unui asistent personal – de la 6.300 la 6.930 de lei, cu doar 10%. Astfel, majorarea lunară prevăzută pentru un deputat ar depăși de peste două ori salariul actual al unui profesor debutant.

Reprezentanții mișcării mai atrag atenția că proiectul elimină din lege garanția potrivit căreia salariile angajaților din sectorul bugetar trebuie să crească anual cel puțin în raport cu inflația.

La finalul acțiunii, membrii „Construim înCREDere” au depus o adresare oficială către președintele Parlamentului, Igor Grosu, și deputați, prin care solicită modificarea proiectului înainte de adoptare. Printre revendicări se numără aplicarea aceleiași rate de creștere salarială pentru toți angajații bugetari în 2027, păstrarea mecanismului de indexare cel puțin cu rata inflației și plafonarea majorărilor pentru înalții demnitari în funcție de evoluția economiei.

Mișcarea mai cere salarii de bază peste nivelul salariului minim pentru angajații din clasele inferioare ale grilei și revenirea la baza de 7.820 de lei pentru asistenții personali, prevăzută în prima versiune a proiectului.

Totodată, reprezentanții organizației cer publicarea unui tabel comparativ cu salariile înainte și după reformă pentru fiecare funcție de demnitate publică, precum și prezentarea costului total al reformei.

„Nu suntem împotriva reformei salarizării. Suntem împotriva unei reforme care începe cu cei de sus. Dacă Guvernul spune că regula corectă este creșterea economică, atunci să fie regula pentru toți, de la profesor la deputat. O reformă făcută în numele echității nu poate scoate din lege protecția salariilor mici împotriva inflației și, în același timp, să dubleze salariile de la vârf”, a declarat Olesea Stamate, coordonatoarea Mișcării Civice „Construim înCREDere”.

Mișcarea solicită ca proiectul să nu fie votat în forma actuală și cere organizarea unor audieri publice cu participarea sindicatelor, Congresului Autorităților Locale din Moldova și societății civile.