A refuzat 35 milioane de dolari pentru „o zi de muncă”. DE CE a recurs actorul la acest gest?

Actorul George Clooney a declarat că i s-au oferit 35 de milioane de dolari pentru “o zi de muncă”, însă a refuzat oferta, scrie Agerpresa.

Vedeta de la Hollywood a afirmat că i s-a oferit să joace într-o reclamă a unei companii aeriene însă, după ce a discutat cu soţia sa, Amal, avocată pentru drepturile omului, a hotărât să refuze.

„Mi s-au oferit 35 de milioane de dolari pentru o zi de filmări la o reclamă a unei companii aeriene, însă am vorbit cu Amal despre asta şi am decis împreună că nu merită”, a declarat George Clooney pentru The Guardian. „Reclama era (asociată cu) o ţară care, deşi este un aliat, uneori ridică semne de întrebare, aşa că m-am gândit ‘Ei bine, dacă trebuie să irosesc un minut, nu merită’ ”.

Clooney, care a împlinit 60 de ani în mai, s-a căsătorit cu Amal în 2014. Cuplul are doi copii, gemenii Ella şi Alexander, născuţi în iunie 2017.

#zi de munca #reclamă #oferta #actor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Națională a Pieței Financiare a autorizat emisiunea suplimentară de acțiuni a gigantului JLC, cu 11,2 milioane de lei (200 049 de acțiuni ordinare nominative).

Capitalul companiei după majorare va constitui 68,2 milioane de lei divizat în 1 218 429 de acțiuni.

Ultimele date arată că în 2023, JLC a contabilizat un profit de 694,1 milioane de lei și o cifră de afaceri de 1,2 miliarde de lei.

JLC SA deţine peste 68% din capitalul celui de-al doilea producător de lactate din Moldova, Incomlac din Bălţi.

Din grup mai fac parte reţeaua de magazine Jardi, compania de construcţii Monolit, gospodării agricole cu peste 2.000 de hectare de terenuri agricole, dar şi fabrici de lactate în Ucraina, Kazahstan şi România.

Despre Vladimir Jardan care stă în spatele grupului se cunosc puţine, el preluând o parte din afacerile din domeniul lactatelor prin intermediul unui fond de investiţii creat în perioada privatizării contra bonuri patrimoniale în anii 90 ai secolului XX.

Vladimir Jardan a avut conexiuni şi cu băncile implicate în furtul miliardului. Astfel înainte de introducerea administrării specială de către Banca Naţională a Moldovei (BNM) şi iniţierii procedurii de lichidare a Băncii Sociale, milionarul Vladimir Jardan, deţinea direct 0,72% din acțiunile instituției, dar împreună cu acțiunile deținute de firmele Jardi, JLC, Logos-Grup și Incomlac avea 5,28%.