„Mâine anul se-nnoieşte miliardele sporește”. Bâlbâiala autorităților din tranzacția achitării datoriei Moldovagaz

Exact la o săptămână după efectuarea transferului de 74 mil. USD de Moldovagaz catre Gazprom pentru gazul consumat în octombrie – noiembrie, nu a fost majorat capitalul Energocom conform Hotărârii de Guvern. Or, datoria Termoelectrica către Energocom, urmare a situației financiare deplorabile va fi achitată de viitoarele generații. În prezent, nu există premise și posibilități ca aceasta să fie onorată, susține într-o postare fosta ministră a Finanțelor, Mariana Durleșteanu.

Potrivit Marianei Durleșteanu, Ministerul Finanțelor, în conformitate cu Hotărărea Guvernului din 26 noiembrie, a transferat aproape 1,4 miliarde de lei către Energocom cu scopul majorării capitalului, banii au fost transferați imediat la Moldovagaz.

Până astăzi nu am văzut Energocom să declanșeze procedura legală de emisiune a acțiunilor companiei. Să vedem și CNPF ce va face pentru înregistrarea emisiunii Energocom. În cazul în care banii transferați către Energocom din bugetul de stat nu au fost folosiți pentru majorarea capitalului, atunci cum poate fi tratată juridic această tranzacție”, se întreabă fosta ministră a Finanțelor.

Durleșteanu afirmă că toate persoanele implicate în „povestea de succes a gazelor” – ași în “energy trading”, împreună cu Ministerul Finanțelor și Agenția Proprietății Publice, trebuie trași la răspundere penală.

Fosta ministră a Finanțelor lasă să se înțeleagă că situația cu deficitul de cash flow de la Moldovagaz s-ar putea repeta și în lunile următoare.

De unde va avea Moldovagaz resurse financiare să stingă datoria față de Gazprom în decembrie? Dar în ianuarie, februarie, martie? De fiecare dată vor fi alocați bani din bugetul Republicii Moldova pentru a rezolva problema plăților Moldovagaz către Gazprom? Cum vor fi achitate facturile colorate în galben, cu menționări stranii despre suportul guvernului, prezentate ieri în presă de către „supernegociatorul” Andrei Spînu?”, întreabă retoric Durleșteanu.

În data de 26 noiembrie, Guvernul a votat proiectul de lege privind tranzacția pentru achitarea datoriei istorice și soluționarea problemei de cash flow de la Moldovagaz.

Potrivit proiectului de lege, cei 1,3 miliarde de lei alocați au fost utilizați de Energocom pentru stingerea datoriei din perioada anilor 2002 – 2008, dar și a plății pentru gazului din luna octombrie și noiembrie.

În data de 22 noiembrie, Gazprom anunța că Republica Moldova riscă să rămână fără gaz în cazul în care timp de 48 de ore dacă nu-și achită plata pentru gazul consumat în luna octombrie și noiembrie în sumă de 74,2 mil. USD circa 1,5 miliarde de lei.

#Energocom #datorie #termoelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Intermediarii profită în timp ce țițeiul rusesc găsește rute indirecte către piața europeană, susțin politicienii și oamenii din industrie, citați de politico.eu.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că dependența Europei de petrolul și gazele rusești „aparține trecutului”.

Dar alții, de la înalți oficiali ucraineni la europarlamentari și persoane din industrie, spun că acest capitol al istoriei nu s-a încheiat.

Cantități semnificative de hidrocarburi rusești, în special de petrol, continuă să fenteze sancțiunile și pe piața europeană, spun aceștia, obținând bani care finanțează mașinăria de război a lui Vladimir Putin.

Este cunoscut faptul că petrolul brut e dificil de urmărit pe piețele globale. Acesta poate fi ușor combinat cu alte transporturi în țările de tranzit, creând efectiv un lot mai mare de petrol ale cărui origini nu pot fi determinate. Procesul de rafinare, necesar pentru orice aplicație practică, elimină, de asemenea, orice urmă a originii materiei prime.

O rețea complexă de companii de transport maritim, care poartă steaguri ale unor jurisdicții offshore insesizabile, adaugă un strat suplimentar de mister; unele au fost acuzate că ajută Rusia să ascundă originea exporturilor sale de țiței folosind o varietate de mijloace.

UE a interzis în mare parte combustibilii fosili ruși de la declanșarea invaziei încoace, cu excepții pentru cantități limitate de țiței prin conducte, gaze prin conducte, gaze naturale lichefiate (GNL) și produse petroliere.

Rute spre Europa

Dar volume mari de țiței rusesc – o sursă de venituri mai mare decât gazele – sunt încă expediate pe piețele globale, ceea ce îi face pe unii experți să suspecteze că acestea ajung pe piața europeană pe ușa din spate.

„De la introducerea sancțiunilor, volumele de țiței pe care Rusia le exportă au rămas mai mult sau mai puțin constante”, a declarat Saad Rahim, economist-șef al firmei globale de tranzacționare a mărfurilor Trafigura. „Este posibil ca petrolul rusesc să fie vândut în continuare către UE și națiunile occidentale prin intermediari.”

O rută potențială către Europa este prin Azerbaidjan, care se învecinează cu Rusia și este punctul de plecare al conductei Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC), operată de BP. Portul Ceyhan, din Turcia, este un important centru de aprovizionare din care se expediază țițeiul către Europa; de asemenea, primește cantități mari din Irak prin conducta Kirkuk-Ceyhan.

François Bellamy, un europarlamentar francez și membru al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie a Parlamentului European, a exprimat suspiciuni cu privire la această rută într-o întrebare recentă adresată Comisiei. Datele arată că Azerbaidjanul a exportat cu 242.000 de barili pe zi mai mult decât a produs între aprilie și iulie anul trecut, a spus el – o marjă mare față de producția internă, care a fost de 648.000 de barili pe zi luna trecută și care este în declin pe termen lung, potrivit cifrelor ministerului.

„Cum poate o țară să își diminueze producția și să își crească exporturile în același timp? Există ceva complet inconsecvent în cifre, și această inconsecvență creează suspiciuni că sancțiunile sunt eludate”, a declarat Bellamy.

În același timp, însă, Turcia și-a dublat anul trecut importurile directe de petrol rusesc și a refuzat să impună sancțiuni asupra țițeiului rusesc, în ciuda faptului că a oferit simultan sprijin militar și umanitar Ucrainei.

Centrul finlandez pentru cercetare în domeniul energiei și al aerului curat (CREA) a avertizat la sfârșitul anului trecut că „o nouă rută pentru petrolul rusesc către UE apare prin Turcia, o destinație în creștere pentru țițeiul rusesc”, unde acesta este rafinat în produse petroliere care nu fac obiectul sancțiunilor, fiind vândut mai departe.

„Avem suficiente dovezi că unele companii internaționale cumpără produse de rafinare realizate din petrol rusesc și le vând mai departe în Europa”, a declarat Ustenko, consilierul lui Zelenski. „Este complet legal, dar complet imoral. Doar pentru că este permis, nu înseamnă că nu trebuie să facem nimic în această privință.”