ANRE discută cu experții privind achiziția energiei electrice. Ce acțiuni s-au întreprins în săptămâna curentă

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a anunțat despre participarea reprezentanților săi în cadrul a două ședințe cu reprezentanți din extern, ce au vizat și subiecte ce țin de achiziția energiei electrice.

Potrivit ANRE, pe data de 19 mai 2021, Eugen Carpov, director al Consiliului de Administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), a participat la Adunarea președinților autorităților de reglementare, membre ale Asociației Regionale a Reglementatorilor în domeniul Energetic (ERRA), care în acest an a avut loc în regim online.

Pe ordinea de zi a reuniunii au fost incluse mai multe subiecte, printre care privind acordurile de cumpărare a energiei electrice în regiune și impactul creșterii utilizării energiei regenerabile la nivel mondial. De asemenea, acest format al discuțiilor a oferit o oportunitate excelentă de informare reciprocă privind ultimele evoluții în domeniul de reglementare, dar și despre problemele existente în sectoarele electroenergetic și de gaze naturale.

La final, participanții au discutat aspecte ce țin de activitatea curentă a organizației și viitoarele programe care urmează să fie implementate în cadrul ERRA.

Totodată, în ziua următoare, pe data de 20 mai 2021, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a participat la a 19-a ședință internațională a experților din domeniul supravegherii energetice din cadrul statelor membre ale CSI. Echipa ANRE a fost condusă de Adrian Gorodenco, șef Departament supraveghere energetică.

Ședința a fost organizată de către serviciul de stat al Federației Ruse „ROSTEHNADZOR” cu participarea reprezentanților Republicii Moldova, Belarus, Azerbaidjan, Armenia, Tadjikistan, Uzbekistan și Kazahstan.

În cadrul ședinței au fost discutate mai multe subiecte și anume:

Organizarea activității de supraveghere energetică: experiențele naționale ale țărilor CSI și perspectivele;
Necesitatea armonizării progresive a documentelor normativ-tehnice cu privire la amenajarea și exploatarea instalațiilor electrice;
Dezvoltarea domeniului electroenergetic în vederea asigurării alimentării fiabile cu energie electrică a consumatorilor;
Îmbunătățirea sistemului de producere al întreprinderilor energetice utilizând instrumente moderne de digitalizare;
Sisteme și mijloace avansate de asigurare a siguranței personalului la efectuarea lucrărilor în instalațiile electrice.

În cadrul ședinței reprezentanții ANRE au prezentat progresele și activitățile desfășurate în anii precedenți, precum și ajustările cadrului legislativ și normativ efectuate drept urmare a angajamentelor asumate în cadrul Acordului de asociere cu UE și preluarea celor mai bune practici în domeniul supravegherii energetice.

„Majoritatea țărilor CSI au apreciat înalt progresele înregistrate de ANRE și au solicitat răspândirea acestor informații în cadrul structurilor și țărilor CSI, pentru un schimb activ de experiență în domeniu.”, se arată în cadrul unui comunicat de presă al ANRE.

#piața de energie electrica #Energie electrică #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Avarierea podului feroviar de la Zatoka, cunoscut și drept podul Belgorod-Dnestrovsk, poate muta o parte a presiunii logistice din sudul Ucrainei spre porturile dunărene și, indirect, spre infrastructura Republicii Moldova, avertizează economistul Iurie Rija.

Potrivit analizei sale, dacă podul nu este redeschis, timpul minim de așteptare pentru vagoanele cu cereale orientate către porturile ucrainene de la Dunăre ar putea ajunge la 26 de zile.

Rija precizează că această perioadă nu reprezintă durata efectivă a unei călătorii feroviare, ci coada logistică în care vagoanele pot rămâne până când infrastructura disponibilă reușește să le preia și să le înainteze către terminalele portuare.

Dimensiunea fluxului este deja mare. Potrivit datelor invocate de economist, de la începutul lunii au fost transportate spre porturile dunărene aproximativ 118 mii de tone de cereale.

În condițiile în care legătura directă prin Zatoka rămâne limitată, o parte mai mare a mărfurilor ar urma să fie redirecționată către alte trasee, inclusiv către sistemul portuar Reni–Izmail–Chilia–Vylkove.

„Problema nu dispare. Congestia se mută”, subliniază Rija.

Economistul explică faptul că fiecare verigă a lanțului logistic poate deveni un punct de blocaj: liniile feroviare alternative, stațiile, punctele de frontieră, terminalele de transbordare, disponibilitatea barjelor și a navelor, precum și pescajul disponibil pe Dunăre.

În acest context, Republica Moldova capătă o importanță strategică mai mare. Rețeaua feroviară moldovenească poate deveni parte a rutelor alternative dintre Ucraina, Dunăre și frontiera cu România, inclusiv prin coridoarele Volcineț–Bălți–Ungheni și Basarabeasca–Reni–Giurgiulești.

Rija avertizează însă că oportunitatea de tranzit vine cu un risc direct pentru exportatorii moldoveni.

„Moldova are propriile cereale și oleaginoase care trebuie evacuate. În același timp, infrastructura feroviară, locomotivele, liniile, punctele de frontieră și terminalele portuare reprezintă resurse fizice limitate”, arată economistul.

Potrivit lui, un volum suplimentar de tranzit poate genera venituri pentru infrastructura moldovenească, dar, dacă nu este gestionat corect, poate ajunge să concureze cu exporturile de origine moldovenească.

Presiunea se poate transmite și în prețurile agricole. O rotație mai lentă a vagoanelor înseamnă marfă blocată mai mult timp, capital financiar imobilizat și costuri logistice mai mari.

„Costul logistic nu rămâne numai la transportator sau trader. Într-un final, acesta se transmite de-a lungul întregului lanț comercial și poate ajunge inclusiv în prețul oferit fermierului la poarta depozitului”, avertizează Rija.

Economistul rezumă efectul în lanț astfel: pod avariat, rută feroviară limitată, redirecționarea vagoanelor, timpi de așteptare mai mari, presiune asupra rutelor alternative și porturilor dunărene, rotație mai lentă a materialului rulant și costuri logistice în creștere.

În opinia sa, întrebarea economică esențială pentru Republica Moldova este cât tranzit suplimentar poate prelua sistemul local fără ca acesta să reducă viteza de evacuare a propriilor cereale și oleaginoase.

Rija subliniază că diferența reală nu este între rutele existente pe hartă, ci între capacitatea teoretică și cea efectiv disponibilă în teren.

#Cereale #export #Ucraina