Acordul „metalelor rare”: SUA vor trupe în Ucraina pentru a proteja rezervele de 500 de miliarde de dolari

Administrația fostului președinte american Donald Trump a propus trimiterea trupelor americane în Ucraina în schimbul obținerii unui drept de proprietate asupra a 50% din resursele de metale rare ale Ucrainei, estimate la o valoare de 500 de miliarde de dolari. Proiectul prevede ca zonele de exploatare a minereurilor să fie păzite de unități militare americane, conform unor surse guvernamentale americane citate de NBC și Financial Times (FT).

Această înțelegere ar permite Ucrainei să recupereze „miliarde de dolari” pentru armele și sprijinul acordat de SUA de la începutul invaziei rusești din 2022. Scott Bessent, secretar de stat al Departamentului de Finanțe al SUA, a prezentat acest proiect președintelui ucrainean Volodimir Zelenski miercuri la Kiev, conform a opt oficiali ucraineni care au confirmat întâlnirea.

În ciuda propunerii, Zelenski nu a semnat acordul imediat, solicitând timp pentru a-l analiza și pentru a consulta consilierii săi. Oficialii ucraineni au cerut mai multe clarificări cu privire la cum acest acord va contribui la securitatea pe termen lung a Ucrainei, primind un răspuns vag legat de „asigurarea prezenței americane pe teritoriul ucrainean”.

Zelenski a insistat asupra legării garanțiilor de securitate americane și europene de acordul pentru resursele naturale. De asemenea, liderul ucrainean a manifestat interes pentru implicarea altor state, inclusiv ale Uniunii Europene, în exploatarea viitoare a resurselor naturale ale Ucrainei. Premierul Ucrainei, Denys Shmyhal, a sugerat anterior țărilor din UE o colaborare în exploatarea resurselor minerale ale Ucrainei, inclusiv titan, uraniu și litiu, pentru a întări industria și producția de apărare europeană.

În prezent, autoritățile ucrainene sunt în discuții pentru a obține o ofertă mai favorabilă din partea SUA, în condițiile în care unii oficiali ucraineni consideră că acordul propus de Bessent ar putea reprezenta „o înțelegere dificilă pentru Ucraina”. Zelenski a menționat că discuțiile privind metalele rare „continuă” și că a avut mai multe runde de negocieri pe această temă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#trumpe #Ucraina #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.