Acordul „metalelor rare”: SUA vor trupe în Ucraina pentru a proteja rezervele de 500 de miliarde de dolari

Administrația fostului președinte american Donald Trump a propus trimiterea trupelor americane în Ucraina în schimbul obținerii unui drept de proprietate asupra a 50% din resursele de metale rare ale Ucrainei, estimate la o valoare de 500 de miliarde de dolari. Proiectul prevede ca zonele de exploatare a minereurilor să fie păzite de unități militare americane, conform unor surse guvernamentale americane citate de NBC și Financial Times (FT).

Această înțelegere ar permite Ucrainei să recupereze „miliarde de dolari” pentru armele și sprijinul acordat de SUA de la începutul invaziei rusești din 2022. Scott Bessent, secretar de stat al Departamentului de Finanțe al SUA, a prezentat acest proiect președintelui ucrainean Volodimir Zelenski miercuri la Kiev, conform a opt oficiali ucraineni care au confirmat întâlnirea.

În ciuda propunerii, Zelenski nu a semnat acordul imediat, solicitând timp pentru a-l analiza și pentru a consulta consilierii săi. Oficialii ucraineni au cerut mai multe clarificări cu privire la cum acest acord va contribui la securitatea pe termen lung a Ucrainei, primind un răspuns vag legat de „asigurarea prezenței americane pe teritoriul ucrainean”.

Zelenski a insistat asupra legării garanțiilor de securitate americane și europene de acordul pentru resursele naturale. De asemenea, liderul ucrainean a manifestat interes pentru implicarea altor state, inclusiv ale Uniunii Europene, în exploatarea viitoare a resurselor naturale ale Ucrainei. Premierul Ucrainei, Denys Shmyhal, a sugerat anterior țărilor din UE o colaborare în exploatarea resurselor minerale ale Ucrainei, inclusiv titan, uraniu și litiu, pentru a întări industria și producția de apărare europeană.

În prezent, autoritățile ucrainene sunt în discuții pentru a obține o ofertă mai favorabilă din partea SUA, în condițiile în care unii oficiali ucraineni consideră că acordul propus de Bessent ar putea reprezenta „o înțelegere dificilă pentru Ucraina”. Zelenski a menționat că discuțiile privind metalele rare „continuă” și că a avut mai multe runde de negocieri pe această temă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#trumpe #Ucraina #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un viitor incert pentru centrul financiar asiatic
Anul 2047 se anunță a fi un moment de cotitură pentru Hong Kong, una dintre cele mai fascinante metropole ale lumii. Peste 22 de ani, constituția regiunii speciale își va încheia valabilitatea, iar viitorul său politic și economic rămâne incert.

Cu un sector financiar extrem de dezvoltat, infrastructură modernă și o populație diversificată, Hong Kong este astăzi un magnet pentru investitori și un hub esențial în economia globală. Totuși, odată cu expirarea principiului „o țară, două sisteme”, autonomia orașului ar putea fi semnificativ afectată, ceea ce ridică întrebări despre viitorul său.

Hong Kong a fost preluat de Marea Britanie în 1842, în urma Primului Război Anglo-Chinez, iar ulterior și alte teritorii adiacente au intrat sub administrația britanică. În 1898, Londra și Beijingul au semnat un acord prin care „Noile Teritorii” erau închiriate Marii Britanii pentru 99 de ani.

În anii ’80, Marea Britanie și China au început negocieri pentru viitorul Hong Kong-ului, ceea ce a condus la Declarația Comună Sino-Britanică din 1984, document care a stabilit principiul „o țară, două sisteme”. Astfel, la 1 iulie 1997, Hong Kong a fost retrocedat Chinei, dar a păstrat un grad ridicat de autonomie timp de 50 de ani, până în 2047.

Constituția Hong Kong-ului, cunoscută drept Legea Fundamentală, garantează libertăți esențiale, cum ar fi independența justiției, libertatea presei și un sistem economic distinct de cel al Chinei continentale. Însă, în ultimii ani, autoritățile de la Beijing au consolidat treptat controlul asupra regiunii, diminuând progresiv aceste libertăți.

În 2019, o propunere legislativă privind extrădarea către China a declanșat proteste masive. Mii de oameni au ieșit în stradă, iar unele manifestații au degenerat în confruntări violente cu forțele de ordine. Protestatarii au acuzat Beijingul că încearcă să submineze autonomia Hong Kong-ului și să elimine treptat principiul „o țară, două sisteme”.

Ulterior, China a adoptat Legea Securității Naționale, care a permis autorităților să reprime orice formă de opoziție, diminuând și mai mult libertățile orașului.

După 2047, Beijingul nu va mai fi obligat să respecte statutul special al Hong Kong-ului. Acest lucru ridică mai multe întrebări:

Un scenariu posibil este acela în care autonomia Hong Kong-ului va fi complet dizolvată, iar orașul va funcționa sub aceleași reguli ca orice altă metropolă chineză.
Va fi menținut principiul „o țară, două sisteme”?

Unele voci din conducerea chineză au sugerat că acest model ar putea continua, dar cu anumite „ajustări”.

Dacă libertățile economice și politice vor fi restrânse, există riscul ca multe companii internaționale și locuitori ai orașului să părăsească Hong Kong-ul în favoarea altor centre financiare, cum ar fi Singapore sau Tokyo.

O metropolă la răscruceHong Kong-ul a fost, timp de decenii, un simbol al inovației și libertății economice. Cu toate acestea, viitorul său este acum învăluit în incertitudine. Rămâne de văzut dacă autoritățile chineze vor alege să respecte modelul care a făcut din Hong Kong o metropolă de succes sau dacă vor impune un control total, transformându-l într-un oraș precum celelalte din China continentală.

Până în 2047, Hong Kong-ul rămâne un teren de negociere între trecut și viitor, între libertate și autoritate, între tradiție și schimbare.

#retrocedare #hong kong #china