Acuzații grave în adresa prietenului lui Plahotniuc! Slusari: Portul Giurgiulești - paradis pentru Trans Oil

Fostul deputat, Alexandru Slusari îl acuză pe milionarul Vaja Jhashi, prietenului fugarului Vlad Plahotniuc, de controlul exporturilor produselor agroalimentare prin intermediul companie Trans-Oil pe care o controlează și care ocupă 2/3 din infrastructura Portului Giurgiulești.

„Trans-Oil deține în Portul Giurgiulești trei terminale, care asigură acces aproximativ la 2/3 din toata infrastructura Portului. Lunar Trans Oil poate încărca și exporta aproximativ 70-80 mii tone de producția agroalimentară. Pentru celelalte companii-exportatori rămâne un spațiu comun, care permite exportul lunar pentru toți de maximum 30 mii tone. Deci, evident că holdingul are poziții dominante la exportul agroalimentar”, susține Slusari.

Potrivit lui Slusari, holdingul-offshor are căteva firme afiliate, înregistrate ca rezidenții Portului, cum ar fi SRL Trans Bulk Logistic, Trans Cargo Terminal, care beneficiază de facilități fiscale extinse. Li se restituie TVA la export, deși în acordul internațional privind Portul Giurgiulești asemenea facilitatea nu este prevăzută. Importuri în Port sunt scutite de taxe vamale și TVA. Dar cel mai important lucru că rezidenții Portului achită impozitul pe venit pentru primii 10 ani la COTA DE 3 %.

Exporturile din port se face preponderent prin intermediul altor companii-ofshor, controlate tot de Vaja. Adică schema clasică cu micșorarea prețurilor de ieșire și optimizarea impozitării prin direcționarea grosului veniturilor în paradisurile fiscale. Deci, holdingul câștigă dublu, folosind propriile offshoruri și facilități fiscale generoase moldovenești, la care nu au acces celelalte mii de agenți economici din țara noastră”, a mai spus Slusari.

Slusari cere Consiliului Concurenței să se autosesizeze și să constate poziții dominante ale holdingului la exporturile portuare, cu monitorizarea riguroasă ulterio ară asupra prețurilor de achiziții la cereale, floarea soarelui și rapița pe piața internă.

Totodată,fostul deputat cere interzicerea companiilor, controlate din offshoruri, să aibă statut de rezident al Portului Internațional Giurgiulești, care oferă o gamă largă de facilități fiscale, dar și să fie interzisă arendarea terenurilor agricole de companiile din offshore.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#offshoruri #port #Trans-oil

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2025, Uniunea Europeană a rămas una dintre principalele piețe de desfacere pentru fructele moldovenești, raportat la ponderea în valoarea totală a exporturilor, arată datele prezentate de MoldovaFruct. Livrările către statele UE au însumat aproximativ 126 de mii de tone, ceea ce reprezintă circa 50% din totalul exporturilor de fructe ale Republicii Moldova.

Deși volumul exportat pe piața europeană a fost ușor mai mic față de 2024, valoarea totală a livrărilor a crescut, fapt care confirmă că UE rămâne o piață stabilă și profitabilă pentru producătorii și exportatorii moldoveni.

Potrivit MoldovaFruct, exporturile de prune și struguri au fost cele mai active pe piața UE în 2025, cele două categorii au cumulat peste 75 de mii de tone. Exporturile de mere au continuat să fie semnificative, însă cu un ritm mai moderat comparativ cu alte categorii. În contrast cu piețele din CSI, unde volumele rămân importante, dar volatile, piața europeană a oferit stabilitate, diversificare și o valoare adăugată mai mare.

În ceea ce privește distribuția pe țări, România se detașează clar drept principalul partener strategic al Republicii Moldova. În 2025, România a absorbit aproximativ 77 de mii de tone de fructe moldovenești, în valoare de circa 72 de milioane de dolari, ceea ce reprezintă aproape o treime din exporturile totale de fructe ale țării.