Aeroportul Chișinău dă lovitura în aviație: traficul de pasageri a crescut de aproape șase ori peste media europeană

21 Aug. 2026, 15:48
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
21 Aug. 2026, 15:48 // Actual //  Grîu Tatiana

Aeroportul Internațional Chișinău a înregistrat o creștere de 21% a traficului de pasageri în prima jumătate a anului 2026, față de aceeași perioadă din 2025, și se află printre aeroporturile medii cu cea mai rapidă creștere din Europa. Datele apar în raportul ACI EUROPE privind traficul aerian din primul semestru.

Creșterea de la Chișinău este de aproape șase ori mai mare decât media aeroporturilor europene din aceeași categorie, care a fost de 3,7%. În această categorie intră aeroporturile care deservesc între 1 și 10 milioane de pasageri pe an.

Cu un avans de 21%, Chișinăul s-a clasat pe locul cinci între aeroporturile medii cu cea mai mare creștere din Europa. Înaintea sa se află Bratislava, cu o creștere spectaculoasă de 122,7%, Skopje – 28,6%, Trapani – 28,3% și Varna – 21,2%.

Rezultatul Aeroportului Chișinău este cu atât mai important în contextul încetinirii generale a traficului aerian european. În primele șase luni ale anului, numărul pasagerilor pe aeroporturile europene a crescut cu 2,6%, comparativ cu primul semestru din 2025.

La nivelul aeroporturilor medii, creșterea de 3,7% a fost susținută în special de extinderea unor operatori low-cost și de cererea pentru călătorii de agrement și vizite la rude și prieteni. În cazul Chișinăului, avansul de 21% plasează aeroportul mult peste media europeană a segmentului său.

Republica Moldova a avut, prin Aeroportul Chișinău, una dintre cele mai bune evoluții din categoria piețelor non-UE+. Cu 21%, Moldova s-a clasat pe locul doi în această zonă, după Macedonia de Nord, care a raportat o creștere de 27,9%. Urmează Albania – 17,2%, Uzbekistan – 15,7%, Armenia – 11% și Muntenegru – 10,4%. În același timp, traficul a scăzut în Israel cu 19,2%, în Azerbaidjan cu 3%, în Georgia cu 2,5% și în Kosovo cu 1,5%.

La nivel european, cele mai mari aeroporturi au avut o evoluție mult mai modestă. Aeroporturile cu peste 40 de milioane de pasageri au crescut în medie cu doar 0,8%. Heathrow a rămas liderul european, cu aproximativ 40 de milioane de pasageri în prima jumătate a anului, în creștere cu 0,2%, în timp ce Istanbul a ajuns la 39,84 milioane, cu un avans de 1,6%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Oct. 2026, 08:51
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Oct. 2026, 08:51 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ieftinirea motorinei din ultimele zile reprezintă doar o gură de aer pentru agricultorii din Republica Moldova, după scumpirea acumulată față de începutul verii. Economistul Iurie Rija arată că majorarea prețului combustibilului a adăugat aproximativ 880 de lei la costurile pentru fiecare hectar lucrat, iar povara este și mai mare în cazul fermelor cu recolte slabe.

Potrivit economistului, la 6 octombrie prețul maxim al motorinei a coborât la 35,42 lei/litru, cu 1,42 lei mai puțin decât la sfârșitul lunii septembrie. Comparativ cu începutul lunii iulie, însă, combustibilul rămâne considerabil mai scump.

La începutul lui iulie, litrul de motorină costa 24,41 lei. Diferența față de nivelul din 6 octombrie este de aproximativ 11 lei/litru, ceea ce înseamnă o scumpire de circa 45%.

Iurie Rija susține că evoluția nu este determinată doar de prețul petrolului. Potrivit estimărilor citate de economist, restricțiile din Rusia și China, împreună cu perturbările din Golful Persic, ar scoate de pe piața internațională de export aproximativ 1–1,3 milioane de barili de motorină pe zi.

În aceste condiții, importatorii sunt nevoiți să concureze pentru volume mai mici de combustibil, iar presiunea se transmite inclusiv asupra prețurilor achitate de Republica Moldova.

Impactul asupra agriculturii este semnificativ. La un consum de aproximativ 80 de litri de motorină pentru un hectar, diferența de preț față de începutul verii generează cheltuieli suplimentare de circa 880 de lei/ha.

În cazul unei recolte de 5 tone la hectar, scumpirea motorinei adaugă aproximativ 176 de lei la costul fiecărei tone de producție. Dacă productivitatea scade la 3 tone/ha, costul suplimentar se apropie deja de 300 de lei pentru fiecare tonă.

„Cu cât recolta e mai slabă, cu atât costul pe tonă apasă mai tare”, explică Rija.

Economistul avertizează că, dacă prețurile oferite agricultorilor pentru cereale nu cresc suficient pentru a absorbi aceste cheltuieli, diferența este suportată direct din veniturile fermierilor. În consecință, rămân mai puține resurse pentru investiții și pentru finanțarea următorului sezon agricol.

În opinia lui Iurie Rija, reducerea prețului motorinei înregistrată la începutul lunii octombrie trebuie privită în contextul scumpirii acumulate în ultimele luni: „Ieftinirea din octombrie e o gură de aer, nu o rezolvare”.